Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetarea sugerează însă că explicația este mult mai complexă decât simpla influență emoțională dintre prieteni.
Studiul, publicat în revista științifică JAMA Psychiatry, a analizat datele a peste 600.000 de tineri și a descoperit că adolescenții aveau o probabilitate mai mare de a primi un diagnostic de tulburare psihică dacă prietenii lor treceau prin probleme similare.
Mai mult, cercetătorii au observat că riscul creștea chiar și atunci când prietenii aveau doar o predispoziție genetică către astfel de afecțiuni, adică membri ai familiei lor fuseseră diagnosticați cu tulburări psihice.
Influența este mai puternică în perioada liceului
Potrivit autorilor studiului, cea mai puternică asociere a fost observată în perioada liceului, când relațiile de prietenie au o influență majoră asupra dezvoltării emoționale.
Dr. Consuelo Cagande, director al Diviziei de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți din cadrul Zucker Hillside Hospital și Cohen Children's Medical Center din New York, explică faptul că, în adolescență, grupul de prieteni devine principala sursă de apartenență și sprijin.
„Pentru adolescenți, prietenii reprezintă cea mai importantă comunitate din viața lor, uneori chiar mai importantă decât familia”, a explicat specialista.
Emoțiile pot fi „contagioase”
Psihologii cunosc de mult timp fenomenul numit contagiune emoțională.
Atât emoțiile pozitive, cât și cele negative pot fi transmise între oameni. Din punct de vedere evolutiv, această capacitate ne-a ajutat să reacționăm rapid la pericole. Dacă observăm că o persoană este speriată, creierul nostru activează automat propriile mecanisme de apărare.
Specialiștii cred că, prin imitarea inconștientă a comportamentului și expresiilor celor din jur, ajungem să preluăm și o parte din stările lor emoționale, scriie nypost.com
În prezent, acest fenomen nu se limitează la interacțiunile față în față. El poate apărea și prin intermediul rețelelor sociale sau al comunicării online.
De ce apare acest efect
Unul dintre mecanismele identificate este normalizarea.
Atunci când un adolescent își mărturisește dificultățile emoționale unui prieten, celălalt începe să își analizeze propriile trăiri.
Astfel, un tânăr poate realiza că și el se confruntă cu anxietate, stres sau simptome depresive și poate decide să vorbească despre acestea pentru prima dată.
Specialiștii subliniază că acest lucru nu este neapărat negativ. Dimpotrivă, recunoașterea problemelor reprezintă primul pas către obținerea ajutorului necesar.
Sprijinul prietenilor este important, dar nu suficient
Experții atrag atenția că este benefic ca adolescenții să discute între ei despre problemele emoționale și să își ofere sprijin reciproc.
Totuși, acest sprijin nu trebuie să înlocuiască ajutorul profesionist.
„Dacă un prieten vorbește despre depresie sau chiar despre gânduri suicidare, este important să îl susții, dar și să informezi un adult de încredere”, recomandă dr. Cagande.
Specialista îi încurajează și pe părinți să comunice constant cu adolescenții și să observe eventualele schimbări de comportament.
Izolarea nu este soluția
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu trebuie interpretate ca un motiv pentru care adolescenții ar trebui să evite prieteniile cu persoane care se confruntă cu probleme psihice.
Dimpotrivă, izolarea socială este ea însăși un factor de risc pentru depresie și poate agrava simptomele deja existente.
Mesajul cercetătorilor este că relațiile de prietenie rămân esențiale pentru dezvoltarea emoțională a adolescenților, însă este important ca părinții, profesorii și specialiștii să fie atenți la semnalele de alarmă și să intervină atunci când este nevoie.
Studiul arată că mediul social din perioada adolescenței poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale, iar sprijinul oferit la timp poate face diferența.
Citește pe Antena3.ro
