Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu siguranță cei mai mulți avem nenumărate haine uitate prin dulapuri, pe care nu le mai purtăm de ani buni. Le păstrăm din motive sentimentale, sperând să ne mai vină, le-am cumpărat din impuls, nu degeaba se spune că „shoppingul e mai ieftin decât terapia”. În realitate nu este așa. De fapt, industria modei este una dintre cele mai poluante de pe planetă. Asta dacă ținem cont doar de efectele asupra mediului, nu și de mâna de lucru extrem de ieftină folosită prin cine știe ce colț de lume.
Câteva cifre:
- între 2000 și 2014, producția de haine la nivel global a fost dublată
- numărul de colecții produse de companiile europene a crescut de la două la cinci, între 2000 și 2011
- Comparativ cu anul 2000, consumatorul mediu achiziționează astăzi cu 60% mai multe articole vestimentare
- Pentru o pereche de blugi, se consumă 7.000 de litri de apă. Şi se produc 2 miliarde în fiecare an.
- Pentru un tricou, este nevoie de 2.700 de litri, cât consumă un om în aproximativ 2 ani și jumătate
- În fiecare secundă, un camion de gunoi plin de textile este aruncat la groapa de gunoi sau incinerat.
Poluare de ordinul a milioane de trilioane
Industria modei este în acest moment a doua cea mai poluantă de pe planetă, după industria petrolieră. Și emite mai multe gaze cu efect de seră decât transportul terestru, naval și aviația la un loc. Potrivit studiilor, dacă consumul va continua în acest ritm, în 2050 vom avea nevoie de cel puțin 3 ori mai multe resurse naturale decât foloseam în anul 2000.
Potrivit unui studiu făcut de către Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, industria modei a contribuit la poluarea oceanelor cu aproximativ 1,4 milioane de trilioane de fibre de plastic din cauza utilizării fibrelor sintetice cum ar fi poliesterul, acrilicul și nailonul. Un alt raport, făcut de fundația lui Ellen MacArthur – organizație care luptă pentru reducerea risipei prin trecerea la economia circulară - arată că mai puțin de 1% din materialele folosite în fabricarea hainelor ajung să fie refolosite în alte obiecte de îmbrăcăminte, iar numărul mediu de purtări ale unui produs de îmbrăcăminte a scăzut cu 36% în 15 ani.
Citește pe Antena3.ro
La impactul hainelor folosite, se adaugă și cel al materialelor sau articolelor neutilizate. Anual, industria produce 400 de miliarde de metri pătrați de textile, din care folosește însă doar 340 de miliarde. Restul ajunge la gunoi. Dacă din materialul aruncat s-ar face o husă, ar acoperi un sfert din România.
Nici la reciclarea hainelor și materialelor nu stăm mai bine. Refolosim doar 15% din deșeurile textile, deși 95% din ceea ce ajunge la groapa de gunoi ar putea fi valorificat.
În România, Silvia Șerban și Ioana Ciolacu sunt doar două dintre creatoarele care au lansat campanii pentru refolosire, reciclare și utilizarea resturilor de materiale. Sunt și alte inițiative, ateliere care preiau hainele vechi și le transformă, fundații și asociații care direcționează lucrurile pe care nu le mai folosim către cei care au nevoie, dar și specialiști care ne învață cum să cumpărăm mai puțin și să ne detoxifiem garderoba:
- Nu vă lăsați convinsă de ideea „nu se mai poartă, nu mai e la modă”. Ideea aceasta e în principal indusă de branduri, tocmai pentru a-și maximiza vânzările. Ni se creează impresia că alegem, ceea ce în realitate nu se întâmplă. Așadar, înainte de a vă cumpăra lucrurile care sunt anunțate ca un must pentru vara aceasta, gândiți-vă de două ori.
- Scoateți toate hainele din dulapuri și selectați-le. Dați ce nu ați mai purtat de peste un an. Criterii foarte eficiente are celebra Marie Kondo; îi găsiți documentarul pe Netflix, iar cartea în librării.
- Asezați-vă lucrurile pe ținute. Va fi mai simplu să vă hotărâți dimineața și veți purta hainele pe care le-ați pierdut prin cine știe ce sertar.
- După ce v-ați curățat garderoba, propuneți-vă o metodă de a o menține la acest nivel. Ori stabiliți să vă cumpărați un anumit număr de haine pe an (eu, de exemplu, mi-am propus să cumpăr 5. Au trecut 2 luni și am cumpărat unul singur). Sau, la un obiect cumpărat, donați unul pe care îl aveți deja.
- Câteva piese vestimentare care vă vin bine vă vor aduce mai multă bucurie decât câteva zeci pe care nu le folosiți niciodată.
- Mai ieftin nu înseamnă aproape niciodată mai bun.
- Folosiți accesorii. O esarfă, o broșă, un medalion, pot schimba aspectul unei ținute în mod spectaculos.
- Luați exemplul ducesei de Cambridge. Kate Middleton este cunoscută pentru că folosește rochiile de mai multe ori, la fel și pălăriile. Deși este una dintre cele mai fotografiate femei de pe planetă, nu se ferește din a purta cu mândrie aceleași ținute. Pentru că, să fim serioși, viața unei rochii nu e făcută pentru a fi purtată la un singur eveniment. Și indiferent de ce spun ceilalți nuntași, faptul că veniți cu aceeași ținută nu inseamnă sărăcie. Ci dimpotrivă.
Unul dintre principalele motive pentru care consumul a explodat este prețul mic. Adesea cumpărăm 20 de tricouri pe sezon, pe care le aruncăm apoi, în loc să cumpărăm unul singur, mai scump, dar de calitate. Prețul mic este extrem de atractiv, dar este, de asemenea, cel mai scump de fapt, din toate punctele de vedere.
La nivel mondial, dar și in România, există designeri care se preocupă real de subiect și care militează pentru slow fashion. Stella McCartney, de exemplu, este unul dintre pionierii acestui curent. Încă de acum 20 de ani a fost primul brand de lux care nu a mai folosit piele și blană și tot primul care a vorbit și a creat produse în trend, dar care sunt prietenoase cu mediul.
