„În a doua zi din an am ales să vorbim despre o plantă iubită în apartamentele noastre, Jasminul de Madagascar (Stephanotis floribunda) sau floarea de ceară. Florile sale albe, ceroase și delicat parfumate, având corola tubulară de 4 cm lungime cu 5 lobi ascuțiți, sunt considerate unele dintre cele mai grațioase flori.
Planta care susține aceste flori este lemnoasă, volubilă și cu frunze persistente colorate în verde închis strălucitor. Deoarece planta atinge lungimea de 3-4 m, este de obicei înfășurată pe un suport de sârmă în formă de cerc mai strâns sau mai larg cu capetele înfipte în pământul din ghiveci sau fixate de marginea vasului. Înflorirea se produce frecvent din ianuarie până în luna aprilie-mai și uneori vara.
Crescută la noi ca plantă de cameră, uneori pare greu de mulțumit în privința exigențelor de îngrijire. Iată câteva aspecte de care trebuie să ținem cont pentru a ne bucura de această minunată floare:
necesită multă lumină, de aceea este bine să o poziționăm la lumină, dar fără a avea contact direct cu razele soarelui;
se teme de diferențe mari de temperatură, iarna trebuie să îi asigurăm o temperatură minimă de 8 grade Celsius;
udarea să fie moderată în perioada de creștere - vara și minimă în sezonul de iarnă;
substratul (pământul) din ghiveci trebuie sa fie pământ de flori care se amestecă în raport de: 3 părți pământ de flori și 1 parte de nisip. La baza ghiveciului, înainte de a pune substratul amintit mai sus, asigurăm stratul de drenaj, un amestec de 2-3 cm de nisip și pietriș;
transplantarea o facem primăvara, la interval de 2-3 ani;
este necesară și fertilizarea ei de 2-3 ori pe lună;
suportă bine tăierile, de aceea primăvara putem scurta tijele prea lungi.
Știați că aceste flori sunt folosite mult în buchetele pentru mirese” este scris în postarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".