Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la o simplă calitate personală, până la o atitudine în relațiile interumane, „amiabil” descrie o stare de cordialitate, bunăvoință și politețe – trăsături care, într-o lume tot mai grăbită, sunt tot mai prețioase.
Definiția cuvântului amiabil în DEX
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române (DEX 2009),
AMIÁBIL, -Ă, adj.
(Despre persoane) Binevoitor, concesiv, conciliator, prietenos, împăciuitor, înțelegător.
(Despre fapte, gesturi, ton etc.) Care exprimă amabilitate; prietenos, politicos.
— Din fr. amiable, lat. amabilis („demn de a fi iubit”).(Despre litigii, conflicte etc.) Rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.
Așadar, „amiabil” desemnează atât o trăsătură de caracter, cât și o manieră de comportament care inspiră simpatie și respect.
Exemple de folosire
-
„Are un zâmbet amiabil care îi cucerește pe toți din jur.”
-
„Discuția s-a încheiat într-un mod amiabil, fără conflicte.”
-
„Gestul lui a fost cât se poate de amiabil, chiar dacă nu erau prieteni apropiați.”
Sens figurat și expresii uzuale
În limbajul comun, expresia „pe cale amiabilă” este frecvent folosită în contexte juridice sau de negociere și înseamnă „fără conflict”, „prin înțelegere reciprocă”.
Exemplu: „Cei doi au decis să se despartă pe cale amiabilă, fără procese și tensiuni.”
Așadar, termenul implică ideea de pace, consens și respect reciproc, fiind opusul confruntării sau rigidității.
Etimologie și semnificație culturală
Cuvântul provine din limba franceză – amiable – derivat la rândul său din latinescul amabilis, care înseamnă demn de iubire, plăcut, drăgălaș. Prin urmare, rădăcina semantică este una afectivă – amare, adică „a iubi”.
Într-o lume în care comunicarea devine tot mai digitală și grăbită, a fi „amiabil” nu este doar o calitate de caracter, ci și o formă de inteligență emoțională: capacitatea de a relaționa cu ceilalți într-un mod cald, empatic și respectuos.
Citește pe Antena3.ro
