Limba română: Ce înseamnă cuvântul „INTRANSIGENT”?

Definiție (conform DEX):

INTRANSIGENT, -Ă, intransigenți, -te, adj.
Ce nu cedează, rigid, inflexibil, necompromis.

Origine și explicații:
Termenul își are rădăcinile în limba latină, indicând o atitudine fermă și neînduplecată. Se referă la persoanele sau instituțiile care refuză orice compromis, păstrându-și poziția, chiar și în situații tensionate.

Utilizare și exemple:

• „Managerul a adoptat o poziție intransigentă în negocieri, refuzând orice propunere care nu respecta condițiile inițiale.”

• „Atitudinea intransigentă a fost criticată, deoarece uneori, flexibilitatea poate conduce la soluționarea conflictelor.”

Sinonime: inflexibil, neînduplecat, rigid, dogmatic.

Citește pe Antena3.ro

Răsturnare de situație în cazul unuia dintre medicii morţi în Iaşi: "Nu trebuia să moară". Ce s-a stabilit la necropsie

A fi intransigent înseamnă a nu ceda, dar acest comportament poate fi atât o virtute, cât și o piedică, depinzând de contextul în care este manifestat.