Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar ce înseamnă, de fapt, acest cuvânt și cum a ajuns să fie folosit atât în limbajul tehnic, cât și în cel cotidian?
Definiția din DEX
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române (DEX),
REBUT, rebuturi, s. n.
Produs care nu corespunde calitativ cerințelor tehnice de fabricație și este înlăturat dintr-un lot.
(Figurat) Persoană incapabilă sau lipsită de valoare.
– Din fr. rebut („ceva respins, de aruncat”).
Așadar, „rebut” înseamnă un produs respins dintr-o producție pentru că nu îndeplinește standardele cerute — iar, în sens figurat, se referă la ceva sau cineva considerat lipsit de valoare.
Originea cuvântului
Cuvântul „rebut” provine din limba franceză (rebut), care înseamnă „ceva respins, de aruncat, necorespunzător”.
Rădăcina sa vine din verbul francez rebouter („a respinge, a da înapoi”), înrudit cu cuvântul „bout” – „margine” sau „sfârșit”.
În română, termenul a fost preluat inițial în limbajul tehnic și economic, în special în industrie, pentru a desemna produsele defecte sau neconforme.
„Rebut” în sens tehnic
În domeniul industrial, rebutul este un produs defect, care nu poate fi folosit sau vândut, fiind exclus din circuitul comercial.
Exemple:
-
„Fabrica a înregistrat 3% rebuturi în procesul de producție.”
-
„Lotul de piese a fost respins din cauza numărului mare de rebuturi.”
-
„Calitatea scăzută a materiilor prime a generat un procent ridicat de rebuturi.”
În acest sens, termenul „rebut” are un caracter neutru și tehnic, fiind folosit în statistici, controlul calității sau auditul producției.
„Rebut” în sens figurat
În limbajul curent sau literar, „rebut” a căpătat o nuanță metaforică, fiind folosit pentru a desemna ceva (sau pe cineva) lipsit de valoare, respins de societate sau de standarde morale.
Exemple:
-
„A fost tratat ca un rebut al sistemului.”
-
„Societatea îi aruncă pe margine pe cei considerați rebuturi.”
-
„Opera lui timpurie, deși privită ca un rebut, a inspirat generațiile următoare.”
În acest caz, cuvântul are o conotație negativă, evocând ideea de eșec, respingere sau marginalizare.
Expresii și derivate
Deși „rebut” nu are multe derivate în română, expresiile asociate sunt destul de comune:
-
„Produs de rebut” – ceva de calitate slabă;
-
„Lot de rebuturi” – grup de obiecte respinse;
-
„Rebut uman” – (figurat) persoană considerată incapabilă sau neproductivă;
-
„A fi tratat ca un rebut” – a fi respins sau ignorat de ceilalți.
Valoare semantică și nuanță emoțională
Cuvântul „rebut” are o puternică încărcătură simbolică, mai ales atunci când este aplicat oamenilor, nu obiectelor.
Dacă într-o fabrică un „rebut” se poate repara sau topi, în viața reală eticheta de „rebut” poate însemna stigmatizare – o judecată nedreaptă a valorii unei persoane.
Astfel, termenul a fost folosit și în scrieri sociale sau filozofice, pentru a critica modul în care societatea „elimină” oamenii care nu se încadrează în standardele dominante.
Sinonime și antonime
Sinonime:
– produs defect, respingere, deșeu, eșec, nereușită, gunoi (figurat).
Antonime:
– produs conform, calitate, valoare, performanță.
Cuvântul „rebut” are o dublă viață în limba română: una tehnică, precisă și neutră, și una metaforică, plină de conotații sociale și morale.
Fie că vorbim despre un obiect fabricat greșit sau despre un om pe care societatea îl respinge, „rebutul” exprimă ideea de neacceptare, imperfecțiune și marginalizare — dar și, implicit, nevoia de a repara, în loc de a arunca.
Citește pe Antena3.ro
