Cine este Ion Creţeanu şi ce vrea el

Este în primul rând unul dintre puţinii cobzari din România (sunt, în total, vreo 20, cu tot cu Tudor Gheorghe). În al doilea rând, conduce trei tarafuri: unul din Morunglav - Olt, altul din Greceşti - Dolj şi încă unul din Albotina - Bulgaria (Timocul bulgăresc).

Ce are special Ion Creţeanu? În primul rând, faptul că este rapsod şi a reuşit să descopere o "pepită" de folclor arhaic aproape neexplorată, în zona Romanaţi. În al doilea rând, are o ipingea roşie veche de peste 150 de ani şi grea de vreo zece kilograme, pe care o îmbracă la fiecare concert. În al treilea rând, are o cobză şi o pereche de opinci impregnate de aura Mariei Tănase. Aceasta pentru că au aparţinut unui cobzar vestit, Ion Şerban, zis Tarzan, care a fost cu marea cântăreaţă la New York, în 1939, când aceasta i-a cântat lui Benjamin Roosvelt o piesă pe care preşedintele SUA a aplaudat-o: "Ţine, Leano, curu' zvelt" (sau "cu Roosvelt", depinde cum vrei să interpretezi jocul de cuvinte). Ion Şerban i-a fost "profesor" de cobză şi lui Ion Creţeanu, şi lui Tudor Gheorghe.

La capitolul fapte ieşite din comun, Ion Creţeanu a comis, în ultimul an, vreo patru. A iniţiat o formă de mar-
keting absolut inedită: lansări de carte şi vernisaje "acompaniate" la cobză (are până acum, la activ, două vernisaje şi două lansări de carte).
A doua faptă specială a fost participarea sa la Marşul Cultural "Nichita Stănescu": 30 de kilometri, de la Şişeşti la Drobeta Turnu-Severin, parcurşi pe jos, cu tot "harnaşamentul" etnografic pe el.
A treia faptă a comis-o în luna iulie la Muzeul Satului, unde a predat copiilor din tabăra "Vara pe uliţă" primele cursuri de cobză ţinute vreodată în România în cadru instituţional.
A patra a fost călătoria recentă la Săpânţa, pentru a-l întâlni pe Toader Şteţca şi pentru a-i rosti, din cobză, "salutul dacilor liberi din Sud". Cu această ocazie, a tras o cântare şi în Cimitirul Vesel.
A cincea faptă specială (de data asta şi într-un sens dramatic) s-a produs recent, în cadrul Festivalului Internaţional "Enescu şi muzica lumii". În ziua în care a primit cea mai cumplită veste din viaţa lui, Ion Creţeanu a susţinut la Sinaia, la Centrul Cultural "Carmen Sylva", cel mai viu şi mai fierbinte concert din cariera sa. A dat totul şi a primit totul, de la un public minunat. Dar isprava cea mai de... ispravă abia urmează să se întâmple (cu voia lui Dumnezeu) la 10 septembrie, la Roma. Ion Creţeanu va susţine, în faţa Columnei lui Traian, un concert în cadrul proiectului "Lira Tracă. Ion Creţeanu pe urmele lui Badea Cârţan. Al doilea dac coboară de pe Columnă". Creţeanu vrea să atragă atenţia, prin acest proiect, că există un element de brand naţional chiar în instrumentul la care cântă, şi anume cobza. Acest instrument era numit de romani Lira Tracă şi este de presupus că era chiar lira la care cânta Orfeu, simbolul universal al muzicii esenţiale. Concertul lui Ion Creţeanu e susţinut de Federaţia Intelectualilor Români din Italia, condusă de Horia Corneliu Cicortaş.