Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la navigarea în conversații unice până la perfecționarea unui echilibru al capacităților lor intelectuale, viața nu este neapărat mai ușoară pentru oamenii inteligenți și, pentru mulți, este de fapt mai puțin împlinită.
Iată 11 probleme cu care trebuie să se confrunte oamenii foarte inteligenți:
1. Poverile pesimismului
Potrivit antrenorului de carieră, Marty Nemko, mulți oameni geniali au probleme cu pesimismul în viața lor de zi cu zi deoarece sunt mai conștienți de complexitatea situațiilor lor. De la citirea titlurilor de știri până la planificarea viitorului lor, este mai probabil să-și facă griji cu privire la lucruri care nu trec niciodată prin mintea altor oameni.
Alături de factorii de stres concreți, mulți oameni inteligenți se luptă și cu bunăstarea lor emoțională generală, în special odată cu vârsta. Alte studii sugerează că inevitabilul declin cognitiv care vine odată cu îmbătrânirea este greu de acceptat de către oamenii inteligenți care își leagă stima de sine și identitatea de inteligența lor.
2. Recunoașterea și abordarea punctelor slabe
În timp ce recunoașterea slăbiciunilor noastre este, în general, o problemă pentru oamenii cu diferite abilități intelectuale, cei foarte inteligenți tind să se lupte cu ea într-un grad mai mare - conduși de abilitățile lor care i-au condus adesea spre succes. Luptându-se să accepte acolo unde judecata lor a dat greș, acești oameni pot încerca să compenseze lipsa de „înțelepciune” cu o capacitate cognitivă pură.
Companii precum Google au integrat deja această tendință în procesele lor de angajare, verificând oamenii pentru „umilință intelectuală”, cu scopul de a se asigura că angajații lor sunt dispuși să inoveze și să lucreze în colaborare cu ceilalți, fără a se strădui să recunoască când greșesc sau nu știu ceva.
Desigur, învățarea umilinței intelectuale nu este ceva care se întâmplă peste noapte. Începe cu separarea inteligenței de stima de sine și, în general, se termină cu acceptarea faptului că „inteligența” nu echivalează cu demnitatea sau succesul în instituțiile tradiționale.
Citește pe Antena3.ro
3. Sindromul impostorului
Deși sindromul impostorului nu este neapărat un diagnostic oficial, acesta este cel mai frecvent experimentat de oameni inteligenți în poziții bine plătite sau influente, în special cu mai multe diplome sau distincții educaționale. Crezând că „nu fac niciodată suficient” sau că nu merită statutul lor, presiunile sindromului impostorului alimentează preocupările de sănătate mintală cu care se luptă oamenii foarte inteligenți.
Așa cum susține psihologul Leon F. Seltzer, oamenii foarte inteligenți își stabilesc adesea obiective și așteptări înalte pentru a-și „demonstra” valoarea sub greutatea sindromului impostorului – alimentează un ciclu de anxietate și epuizare care dăunează stabilității emoționale sănătoase.
4. Presiune pentru a reuși
Mulți oameni inteligenți care și-au găsit succesul în educație sau la locul de muncă la începutul vieții pot experimenta o presiune mai mare pentru a reuși, fie că este vorba de societate, personal sau condus de cineva din familia lor. Se simt obligați să se provoace pe ei înșiși în cel mai înalt grad, să urmărească cea mai dificilă muncă sau cea mai consumatoare de timp și să sacrifice pasiunile creativității intereselor personale și relațiilor pentru activități „mai mari și mai îndrăznețe”.
Potrivit Harvard Business Review, aceiași oameni inteligenți pot să-și ignore propriile slăbiciuni sau să se axeze prea mult pe punctele lor forte pentru a atinge un obiectiv presant, ratând oportunități de a investi în viața lor personală sau de a învăța abilități benefice pentru mai târziu în viață.
În timp ce oamenii mai puțin inteligenți ar putea simți presiuni similare pentru a-și atinge obiectivele personale, gradul în care este afectată sănătatea emoțională și mintală a oamenilor foarte deștepți tinde să aibă un impact mai mare ca o comunitate colectivă.
5. Sănătatea mintală
Potrivit unui studiu publicat în Intelligence Journal, oamenii inteligenți au mai multe șanse să se dezvolte și să experimenteze consecințele sănătății mintale precare. Se confruntă adesea cu supraexcitabilitate iar inteligența este considerată un factor de risc pentru probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburările de personalitate, anxietatea și depresia.
Spre deosebire de oamenii mai puțin inteligenți care s-ar putea lupta cu sănătatea lor mintală, mulți indivizi cu IQ ridicat tind să se gândească la simptomele de sănătate mintală și se bazează pe comportamente și obiceiuri determinate de anxietate pentru a-și media efectele asupra vieții de zi cu zi.
6. Anxietate socială
Mulți oameni inteligenți tânjesc după control în viața lor deoarece mai puțină imprevizibilitate le oferă mai multe șanse de a se dovedi și de a demonstra inteligența,î care are rădăcini fundamentale în stima de sine. Interacțiunea cu alte persoane, în special cu străini în medii publice, poate deseori declanșa o anxietate socială unică la oamenii geniali, deoarece aceștia nu au un cadru specific sau „set de reguli” care să le ghideze conversația.
Potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Evolutionary Neuroscience, dovezile științifice susțin această legătură între inteligența ridicată și ratele mai mari de îngrijorare și anxietate. În timp ce oamenii mai puțin inteligenți pot experimenta o anxietate socială similară, înrădăcinată într-o „modalitate deficitară”, diferența este că sunt nerăbdători să depășească un deficit de inteligență practică, demonstrându-și propria inteligență socială, extrovertire și carismă.
7. Competitivitate și comparație toxice
Dintr-o perspectivă socială și interpersonală, mulți oameni inteligenți se simt presați să concureze unii cu alții, chiar și în conversații superficiale. Pentru a obține un sentiment confortabil de încredere, ei se compară cu alți oameni inteligenți și încearcă să-i aducă pe alții în conversație pentru a se afirma și a-și dovedi inteligența.
Deși competitivitatea nu este corelată doar cu inteligența ridicată, așa cum sugerează un studiu din Journal of Economic Behavior & Organization printr-un sondaj privind salariile dorite, mulți oameni inteligenți simt presiunea să le reamintească altora (și, uneori, lor) abilitățile cognitive pentru a-și găsi pacea și confort în situații sociale.
8. Analizarea conversațiilor ocazionale
Având o mulțime de informații și lupte pentru a dezbate sănătos în interacțiunea zilnică, oamenii extrem de inteligenți au tendința de a filozofa excesiv conversațiile ocazionale cu prietenii și străinii pentru a-și dovedi inteligența și a stârni discuții stimulatoare.
Potrivit Institutului Davidson, această tendință spre gândire complexă și abstractă tinde să declanșeze crize existențiale mai devreme și mai des la oamenii foarte inteligenți decât la cei care nu sunt atâ de deștepți.
9. Senzație de presiune pentru a-și „demonstra” inteligența
În ciuda mai multor moduri subtile de a-ți arăta inteligența, mulți oameni inteligenți se simt copleșiți de presiunea socială și personală de a-și dovedi inteligența în relații și conversații noi - adesea în moduri care sabotează conexiunile productive și relațiile noi.
Cu o astfel de legătură înnăscută între valoarea lor de sine și inteligență, este imposibil pentru mulți oameni inteligenți să se simtă văzuți, înțeleși și în siguranță într-o relație în care cred că nu au făcut suficient pentru a-și demonstra abilitățile cognitive.
10. Etichetatare ca arogant
Persoanele dotate intelectuale și abilități cognitive tind să se simtă confortabil cu superioritatea lor în conversațiile și interacțiunile tradiționale - în special în instituții precum Corporate America sau o universitate. În esență, se obișnuiesc să aibă „dreptate” și să fie lăudați pentru asta. Deși nu este neapărat o trăsătură de personalitate intenționată, acești oameni tind să fie etichetați ca aroganți, urmărind validarea academică și valoarea.
Potrivit Grupului de Psihologie Management, această aroganță și inteligență ridicată percepută pot avea un impact sănătos asupra locului de muncă și succesului educațional, dar poate fi dăunătoare relațiilor personale și conexiunilor sociale.
11. Gândire excesivă
A vedea complexitățile din orice este atât un dar, cât și un blestem pentru oamenii foarte inteligenți, deseori declanșând obiceiuri dăunătoare pentru sănătatea mintală, cum ar fi ruminarea și gândirea excesivă. Fie că este vorba despre supraanalizarea unei alte persoane în timpul unei conversații, citirea știrilor sau rezolvarea unei probleme la locul de muncă, tendința spre gândire complexă poate stârni multă anxietate în rutina lor zilnică.
În timp ce inteligența ridicată poate duce la trăsături pozitive, cum ar fi inteligența emoțională sau abilitățile de comunicare mai ridicate, poate duce, de asemenea, la un ciclu de gândire excesivă care creează bariere în calea spre împlinire și confort în relații, locuri de muncă și viața de zi cu zi, potrivit yourtango.com.
