Sărbătoarea frumuseții: 15 mai, Ziua Bujorului, floarea națională a României

Printr-o inițiativă legislativă adoptată în anul 2022, această dată a devenit oficial Ziua Națională a Bujorului, o sărbătoare dedicată frumuseții, simbolismului și protejării acestei flori de o rară noblețe.

De ce este bujorul atât de special pentru România?

Bujorul (Paeonia) este o floare perenă, spectaculoasă prin culorile intense și forma sa bogată, și este considerat floare națională neoficială de foarte mulți români.

Cinci specii de bujori cresc spontan în România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, având un mare potențial biologic și ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia daurica (ant. Paeonia triternata), Paeonia mascula și Paeonia officinalis subsp. banatica. Ele cresc în rezervații naturale protejate de lege sau izolate în pădurile din Dobrogea.

Simbol național cu rădăcini adânci

Bujorul apare des în folclor, artă populară, poezie și costume tradiționale românești. Este considerat simbol al:

• Dragostei curate și pasionale

• Eroismului și dăruirii (adesea legat de soldații români căzuți în luptă)

• Frumuseții feminine și fertilității

În cultura populară, se spune despre o fată frumoasă că este „roșie în obraji ca un bujor”.

Folclor și legende românești

La fel ca mitologia greacă, folclorul românesc este construit pe basme, în special cu simboluri religioase și educaționale, care se termină adesea cu încălcarea poruncilor, urmată de pedeapsă. Cu toate acestea, ca în orice alt basm folcloric, în cele din urmă, viața, frumusețea și puritatea înving moartea, transformând toate simbolurile și semnificațiile negative în noi începuturi.

O frumoasă legendă populară explică apariția bujorilor roșii în multe regiuni ale României. Se spune că demult, într-o pădure din apropierea unui regat, trăiau niște zâne frumoase care nu suportau superficialitatea muritorilor, așa că de fiecare dată când cineva îndrăznea să pătrundă pe tărâmul lor, îl transformau în monstru. Urmând sfatul regelui lor, oamenii s-au speriat și au rămas departe de pământul blestemat. Cu toate acestea, Bujor, tânărul fiu al regelui, cu spirit îndrăzneț, a auzit de zânele malefice și, îndată ce a ajuns la vârsta adolescenței, s-a aventurat pe tărâmurile interzise pentru a se convinge de veridicitatea poveștii și de existența maleficelor zâne. Imediat ce a ajuns în pădure a căzut într-un somn adânc și blestemul zânelor a început să se reverse asupra lui. Cu toate acestea, fiind cucerite de frumusețea lui, au ales să-l transforme într-o floare, cea mai frumoasă din regat. Pe măsură ce bujorul înflorește, imediat după apus, și roua se așază pe florile frumos colorate și parfumate, se spune că picăturile de apă sunt lacrimile tânărului Bujor, ce regretă veșnic că nu a respectat poruncile tatălui său (Chivu, 2022; The Flower Box 2022) .

Tema bujorului roșu este prezentă în cultura și folclorul tradiționale ale poporului român, pe întreg teritoriul, cu o varietate impresionantă de simboluri menționate în istorie, muzică, poezie, literatură, pictură, design și arhitectură. Florile luxuriante, parfumate și frumoase care, de-a lungul timpului, au inspirat lucrările a numeroși artiști, scriitori, pictori și muzicieni, se regăsesc și ca motive tradiționale în costumele populare, covoarele tradiționale, olărit și artele și meșteșugurile decorative.
Potrivit unei legende locale, se spune că bujorii roșii provin din lacrimile unei fete din sat, care plângea pentru că tânărul pe care îl iubea a fost ucis de fratele ei. În timp ce cobora pe vale, la amurg, bujori au apărut și au înflorit acolo unde i-au căzut lacrimile. În alte părți ale țării, în folclorul local, bujorul era legat și de Lună, deoarece se crede că a fost creat de zeița Lunii, pentru a reflecta noaptea razele lui Selene.

În conștiința poporului român, frumusețea fizică și spirituală este adesea asociată cu roșul bujor, iar inocența, timiditatea și fericirea sunt exprimate prin „îmbujorare”. În multe părți ale țării, despre o fată frumoasă și tânără se spune că este „un bujor de fată”, iar roșeața din obraji care denotă sănătate și vitalitate este denumită în mod tradițional „bujori în obraji”. Se spune că un bărbat arătos este „frumos ca un bujor”. Denumirea „Bujor” și derivatele sale se găsesc în nume de familie, prenume, nume de orașe, nume de străzi, nume comune de păsări și animale. Statisticile recente arată că peste 100.000 de persoane poartă numele „Bujor”, fie ca prenume (69.355 persoane), fie ca nume de familie (29.231 persoane).

Bujorul în grădini și pe piețele din România

Fiind una dintre cele mai apreciate flori de grădină, bujorul este cultivat pe scară largă și se bucură de popularitate în florării, mai ales în lunile de primăvară.

Există mai multe varietăți de bujori ornamentali, cu flori în nuanțe de roz, roșu, alb, crem sau chiar galben, folosiți în:

• Aranjamente florale festive

• Nunti și botezuri

• Design peisagistic

• Decor tradițional românesc

Bujorul este mai mult decât o floare frumoasă — este un simbol profund al identității și patrimoniului natural românesc. Sărbătorirea Zilei Naționale a Bujorului pe 5 mai este o invitație la respect față de natură, conștientizare ecologică, dar și mândrie națională.

Citește pe Antena3.ro

Femeia care și-a transformat viața într-un experiment. Terapiile extreme la care a ajuns Marcela din cauza fricii de bătrânețe