Sfântul Andrei, apostolul românilor: Tradiții și ritualuri, între sacru și mistic. Ce nu ai voie să faci în noaptea strigoilor

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei?

Sfântul Andrei a fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, fratele mai mare al lui Petru. Originar din Betsaida, o cetate pescărească situată pe malul lacului Genezaret, Andrei a fost inițial ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. După ce l-a întâlnit pe Iisus, l-a urmat fără ezitare, devenind unul dintre primii săi discipoli. De aceea, este supranumit și „cel dintâi chemat”.

După Înălțarea Domnului, Sfântul Andrei a răspândit Evanghelia în mai multe regiuni, inclusiv în teritoriile locuite de geto-daci. Conform tradiției, el a predicat în Dobrogea, motiv pentru care este considerat ocrotitorul României și un simbol al creștinismului în spațiul românesc.

Legătura Sfântului Andrei cu poporul român

În tradiția ortodoxă românească, Sfântul Andrei are o importanță deosebită, fiind văzut ca apostolul care a adus creștinismul pe teritoriul țării noastre. Scrierile bisericești și izvoarele istorice susțin că el a predicat Evanghelia în regiunile din jurul Mării Negre, inclusiv în Scythia Minor (Dobrogea de astăzi).

Cea mai cunoscută mărturie a prezenței sale în Dobrogea este legată de Peștera Sfântului Andrei, un loc de pelerinaj important pentru credincioși. Această peșteră, situată lângă localitatea Ion Corvin, este considerată locul în care Sfântul Andrei s-ar fi adăpostit și ar fi ținut slujbe. În mod simbolic, peștera este văzută ca o „Betleem” a creștinismului românesc, fiind locul unde lumina credinței s-a răspândit pentru prima dată pe aceste meleaguri.

Din această legătură profundă cu teritoriul românesc, Sfântul Andrei a devenit patronul spiritual al României, iar ziua sa de pomenire este marcată prin sărbătoare națională.

Simboluri și semnificații ale Sfântului Andrei

Sfântul Andrei este adesea reprezentat în iconografie purtând o cruce în formă de X, cunoscută sub numele de Crucea Sfântului Andrei. Conform tradiției, el a fost martirizat prin răstignire pe o astfel de cruce în Patras (Grecia), considerându-se nevrednic să fie crucificat ca Iisus.

În cultura populară românească, ziua Sfântului Andrei este un prilej de a reflecta asupra luptei dintre lumină și întuneric. Este o sărbătoare de tranziție, la granița dintre toamnă și iarnă, marcată de rituri menite să protejeze gospodăria și familia de influențele malefice.

Citește pe Antena3.ro

Cu cât cresc pensiile și alocațiile de la 1 ianuarie 2025. Milioane de români vor primi bani în plus

Credințe și superstiții românești legate de Sfântul Andrei

Noaptea de Sfântul Andrei: O noapte magică

În credințele populare, noaptea de Sfântul Andrei este considerată una dintre cele mai misterioase din an. Este o noapte în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută se estompează, permițând influența spiritelor, a strigoilor și a altor forțe supranaturale.

Protecție împotriva spiritelor rele

În această noapte, oamenii foloseau diverse metode pentru a se apăra de rele:

• Usturoiul este principalul simbol de protecție. Casele, ferestrele, ușile și chiar animalele erau unse cu usturoi pentru a ține la distanță spiritele rele.
• Focurile aprinse în curți aveau rolul de a purifica și de a proteja gospodăria de strigoi.

Vremea și prognoza agricolă

Tradiția spune că în noaptea de Sfântul Andrei se pot face predicții despre vreme și recolte:

• Dacă cerul este senin, iarna va fi blândă, iar dacă ninge sau plouă, va fi o iarnă grea.
• Se puneau grâu la încolțit în farfurii; creșterea lui era interpretată ca un semn al rodniciei anului ce va veni.

Practici de ghicire a ursitului

Fetele nemăritate aveau obiceiul de a realiza ritualuri pentru a-și afla soarta:

• Puneau busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț.
• Se uitau într-o oglindă la lumina lumânării, încercând să „vadă” chipul ursitului.

Lupii și noaptea de Sfântul Andrei

Conform mitologiei populare, în noaptea de Sfântul Andrei, lupii capătă puteri supranaturale și pot vorbi. Se credea că cine le ascultă glasul își va pierde mințile. De asemenea, era interzis să se lucreze ceva în această zi, pentru a nu atrage mânia animalelor.

În jurul sărbătorii Sfântului Andrei, poporul român a păstrat numeroase obiceiuri, tradiții și interdicții, care reflectă atât influențele religioase, cât și pe cele precreștine. Iată ce „se spune” că trebuie sau nu trebuie să faci în preajma acestei mari sărbători: