Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aflat la doar câțiva kilometri de Sibiu, la poalele Cindrelului, satul Rășinari nu a dat României doar oameni înzestrați cu harul scrierii, pe Octavian Goga și Emil Cioran, ci și un inginer de excepție. El a fost cel care a modernizat alimentarea cu apă și canalizarea din Timișoara, a devenit întâiul primar român al acestui oraș, pentru ca, odată ajuns în București, să ocupe, pe rând, postul de director general al Poștei Române, al companiei Căilor Ferate Române și al Fabricii „Malaxa”, notează Consiliul Județean Sibiu.
Povestea demnă de scenariul unui film hollywoodian a fost consemnată de un jurist din Sibiu, pasionat de istorie, fost absolvent al Colegiului „Gheorghe Lazăr”, care l-a descoperit pe Stan Vidrighin din greșeală: „Lucram la o monografie legată de colegiul „Lazăr” și am observat că în cataloage figura un anume Stan Vidrighin cu o situație excepțională la învățătură. Am decis să cercetez și am aflat o poveste extraordinară”, spune Cosmin Crăciun - Cruciat, cel care, recent, a publicat lucrarea „Pe urmele inginerului răşinărean Stan Vidrighin”.
Născut la 1876 într-o modestă familie de oieri, Stan Vidrighin a locuit pe strada Giurculeț din Rășinari și a deprins tainele cititului și scrisului la școala din sat. Și-a continuat la Gimnaziul Superior de Stat (actual Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu) și la Politehnica din Budapesta. Devenit inginer, s-a angajat prin concurs la Serviciul Tehnic al Primăriei Timișoara.
Având o fire ambițioasă, dar și practică, Stan Vidrighin a făcut o vizită de documentare în Dresda, Berlin, Hamburg, Köln, Strasbourg, Karlsruhe și Londra, unde a studiat sistemele de alimentare cu apă și de canalizare din aceste orașe, considerate etalon în Europa.
Cunoștințele acumulate sunt puse în practică la realizarea primelor rețele moderne de distribuție a apei și de canalizare din Timișoara, oraș căruia îi va deveni întâiul primar român, la 1 septembrie 1919.
Chiar dacă provenea dintr-un sat al fostului Imperiu Austro-Ungar, Stan Vidrighin a fost un bun român, promovând dorința de unire a Transilvaniei cu țara-mamă, drept pentru care timișorenii l-au desemnat deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
Alături de matematicianul Traian Lalescu, a fondat Școala Politehnică din Timișoara, iar în 1921 a fost ales rector al acesteia.
Bunul renume al rășinăreanului face ca, în 1923, să fie chemat la București, unde i se oferă postul de director general al Societății de Apă Canal București.
Bun manager, Stan Virdighin va conduce în următorii ani Poșta Română, Regia Autonomă a Căilor Ferate Române și Fabrica ”Malaxa”. Momentul din fruntea CFR-ului este menționat de Marin Preda în romanul „Moromeții”, în contextul dezbaterilor pe care Ilie Moromete le avea în Poiana lui Iocan.
Între 1937 și 1940 devine expert în „Pescăriile Statului” din zona Deltei Dunării, iar în 1940 pune în funcțiune fabricile de armament de la Cugir, Orăștie și Brașov.
Parcursul profesional de excepție al lui Vidrighin intră în declin odată cu instaurarea regimului comunist, care, în 1949, îi confiscă întreaga avere și îl trimite ca inginer specialist la șantierul Canalului Dunăre - Marea Neagră.
Stan Vidrighin s-a stins în 1956, la vârsta de 80 de ani, lăsând în urmă două căsnicii și trei copii adoptați.
„Timp de doi ani am traversat țara, din Timișoara la Constanța, din Brașov la București sau Cugir. Munca de documentare este grea și am făcut-o pe cheltuiala proprie. Mi-ar plăcea ca la Rășinari, unde încă mai există casa în care s-a născut Vidrighin și în care locuiește soția unui strănepot de-al acestuia, să fie amenajat un mic muzeu”, mai spune Cosmin Crăciun-Cruciat.
Timișorenii nu l-au uitat: o stradă îi poartă numele, un bust al rășinăreanului este expus în Parcul Central, iar prima Stație de epurare a orașului de pe malul Begăi a fost denumită ”Stan Vidrighin”, în cinstea celui care a contribuit din plin la dezvoltarea și modernizarea capitalei Banatului.
(sursa: Mediafax)
