
Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, iar în România este întâmpinat cu un mozaic de obiceiuri, tradiții și ritualuri care îmbină religia, simbolismul ancestral și valorile familiale.
Fiecare colț al țării păstrează cu sfințenie practici transmise din generație în generație, care dau Paștelui o aură de sacralitate și autenticitate. În acest articol, explorăm cele mai cunoscute și mai frumoase tradiții de Paște din România, dinaintea Învierii și până la masa festivă.
1. Încondeiatul ouălor – artă, simbol și spiritualitate
În Joia Mare, în multe gospodării se respectă tradiția vopsirii ouălor – cele mai comune fiind roșii, simbolizând sângele lui Hristos. În zonele rurale, ouăle sunt încondeiate manual, folosind ceară de albine și motive tradiționale.
În Bucovina, ouăle încondeiate sunt adevărate opere de artă, expuse chiar și în muzee.
2. Coacerea pascăi și a cozonacilor
În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc pască cu brânză (dulce sau sărată), simbol al Trupului lui Hristos, și cozonaci cu nucă, mac sau rahat. Această zi este dedicată curățeniei casei și pregătirii mesei sfinte.
În unele regiuni, pasca este dusă la biserică pentru a fi sfințită în noaptea de Înviere.
3. Luarea Luminii în noaptea de Înviere
Cel mai emoționant moment al Paștelui este slujba de Înviere, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Credincioșii se adună în biserici, iau Lumină Sfântă, o duc acasă și aprind cu ea candela din fața icoanelor.

Lumina simbolizează biruința vieții asupra morții și a binelui asupra răului.
4. Salutul pascal: „Hristos a înviat!” / „Adevărat a înviat!”
Începând cu Duminica Paștelui, românii se salută timp de 40 de zile cu această formulă sfântă. Este o expresie a credinței, dar și a solidarității spirituale între oameni.
5. Masa de Paște – comuniune, sărbătoare și recunoștință
După perioada de post, masa de Paște este un moment de bucurie și reîntâlnire cu cei dragi. Preparatele tradiționale includ:
-
Ouă roșii și vopsite
-
Drob de miel
-
Friptură de miel
-
Ciorbă de miel cu leuștean
-
Cozonaci, pască, vin roșu
În multe familii, se începe masa cu ciocnirea ouălor și rostirea tradiționalului: „Hristos a înviat!”
6. Paștele în comunitățile rurale – de la stropitul fetelor la mersul cu pasca
În Ardeal, în a doua zi de Paște, băieții merg „la udat” – o tradiție prin care stropesc fetele cu parfum pentru a le aduce noroc.
În zonele din Moldova sau Maramureș, copiii merg cu „mersul cu pasca” – un obicei asemănător colindatului, în care primesc ouă și dulciuri.
7. Portul popular și mersul la biserică „cu haine noi”
Se spune că, de Paște, e bine să porți ceva nou, simbolizând renașterea și începutul curat. În multe sate, oamenii se îmbracă în costume populare pentru slujba Învierii, păstrând vie legătura cu tradiția autentică.
Obiceiurile de Paște din România sunt mai mult decât simple tradiții – sunt expresii ale identității spirituale și culturale a unui popor profund legat de valorile creștine. Ele aduc lumină, sens și frumusețe unei sărbători care ne amintește de speranță, iubire și înnoire.