Comorile din pesteri

Fiecare munte are pesterile sale si fiecare dintre aceste gauri ascunse in hatisurile de pe versant are o comoara. Sau cel putin o legenda despre o comoara.

Pesteri sunt pretutindeni. Sub varful lui Stan si Piatra Mare se afla pesterile cu comorile lui Tudor Vladimirescu. In Valea Tesnei si sub Piatra Cosutei sunt comorile lui Duncea. La Topolnita se afla rezervele de aur ale dacilor. La Cernavarf este ascuns tezaurul printului sarb Obrenovici. Iar Pestera Isverna, zice-se, gazduieste un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar, ascuns din ordinul imparatesei Maria Tereza. In secolul al XIX-lea este mentionata Pestera Zmeilor de la Onceasa (Muntii Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de pestera. In 1965, urme foarte vechi de pasi omenesti au fost descoperite in Pestera Ciur-Izbuc (Muntii Padurea Craiului). In 1978, in Pestera din cariera Cuciulat (Podisul Somesan) au fost gasite primele picturi paleolitice din centrul si sud-estul Europei: un cal, o felina, o silueta umana, vechi de circa 12.000 de ani.

CEI MAI VECHI EUROPENI. Tot intr-o pestera, din sud-estul Romaniei, a fost descoperit cel mai vechi fragment osos uman din Europa. Descoperirea a fost facuta in 2002 de un grup de trei speologi. Mandibula "Ion", asa cum au botezat-o cercetatorii, a reusit sa schimbe teoriile despre evolutia omului modern. Osul a fost descoperit in Pestera cu Oase. Informatiile privind adevarata locatie nu au fost facute publice. Ulterior, fragmentul osos a fost analizat la doua dintre cele mai importante laboratoare din lume, cel de la Oxford si cel de la Groeningen.

ASCUNZISURI. Nimeni nu doreste sa vorbeasca despre aceste fragmente osoase. Muzeul de Istorie din Bucuresti are o pozitie foarte clara: "Noi nu stim nimic, doar ca oasele au fost descoperite in Romania, au fost duse in Statele Unite pentru analize amanuntite, readuse in tara, de unde au disparut". Am incercat sa vorbim cu biologii Institutului de Speologie din Cluj-Napoca, dar acestia au refuzat sa ne dea amanunte despre aceasta descoperire epocala de pe teritoriul gliei noastre, desi la vremea respectiva aceasta a facut inconjurul lumii.

APA TRECE, PIETRELE RAMAN Biologii Institutului de Speologie din Cluj-Napoca au scos la iveala o ipoteza cu privire la ceea ce s-ar fi putut intampla in urma cu zeci de milenii in Bazinul Dunarii. Molarii mari ai lui Ion nu seamana cu cei ai omului de Neanderthal, ci mai degraba cu cei ai populatiilor din Nordul Africii. Tocmai de pe acest continent ar fi venit strabunii lui cu milenii inainte, tranzitand probabil prin Orientul Mijlociu. Aceste populatii s-au oprit la Dunare, datorita conditiilor climaterice blande in plina Era Glaciara. In concluzie, aceste populatii au trait timp de milenii in izolare si au pastrat caracteristici anatomice puternic arhaice. SE CAUTA FAMILIA LUI ION SI A MARIEI Dupa studierea mandibulei, savantul american Erik Trinkaus a declarat in 2002 ca, impreuna cu cercetatorul portughez Ricardo Rodrigo, a participat la o a doua expeditie in pestera din Romania. El sustinea ca acolo se mai aflau si alte fragmente de schelet uman. In opinia cercetatorului american, oamenii au supravietuit in acea zona datorita variatiei ecologice. Mai mult, Trinkaus sustine ca sapaturile in aceasta zona vor continua. Zona Pesterii cu Oase, al carei potential este abia pe cale sa fie dezvaluit, este tinuta in continuare in secret pentru a nu fi vandalizata de catre cautatorii de fosile. DIN ASIA MICA SPRE EUROPA CENTRALA Bazinul Dunarii era folosit drept coridor de migratie din Asia Mica spre Europa Centrala si de Vest. Pe acest traseu au mai fost descoperite fragmente ale unor schelete umane. In vara anului 2001 au mai fost descoperite un fragment de os temporal de femeie si unul din fata al unui craniu si calota, care se pare ca a apartinut unui baiat in varsta de 14-16 ani. Osul femeii a fost botezat Maria, iar cele ale copilului, Vasile.