Casa si masa din batrani

Pentru romani, casa a fost dintotdeauna atat un spatiu sacru (pus in evidenta foarte bine de existenta pe pereti a icoanelor protectoare), cat si un spatiu in care isi puteau demonstra puterea creatoare. Poate din acest motiv, mobilierul, dar si diversele ustensile folosite in bucatarie sau in activitatile casnice, pe langa scopul practic au si unul decorativ. Astfel, in multe case, un perete intreg este ocupat de un blidar ce adaposteste cele mai frumoase farfurii din lut, smaltuite si decorate. Din fire de in, lana, bumbac sau canepa femeile au cusut stergare, covoare sau macaturi. Peretii si lavitele erau acoperite cu scoarte avand motive florale sau geometrice. Si toate acestea pentru a crea o atmosfera primitoare.

Atunci cand vine cineva in timpul mesei zice in felul urmator: "Buna masa!". Gazda ii raspunde:

"Poftim la dansa". Una dintre regulile ospitalitatii romanesti este sa nu-ti intrebi niciodata musafirul daca vrea sa manance. Numai bolnavilor li se poate adresa aceasta intrebare. Pune-i oaspetelui tau cea mai buna mancare in farfurie si bucurati-va impreuna de aceste clipe de tihna! Un motiv in plus ar fi credinta populara ca, atunci cand masa este plina cu de toate, ea rade si in felul acesta toata lumea este multumita.

Romanii mancau odinioara de trei ori pe zi (masa de dimineata, de pranz si cina), punctele de reper fiind miscarile soarelui pe cer. Masa se aseza intotdeauna sub o icoana si era acoperita cu un stergar alb. Pe ea se pastrau in permanenta sarea si painea, pentru ca o masa goala nu aducea niciodata noroc. Mancarea se punea in strachini, blide sau farfurii confectionate din lut. Vinul, laptele si apa se turnau in ulcele cu gatul inalt sau scund. Inima bucatariei taranesti o reprezenta cuptorul. La el se pregateau bucatele de zi cu zi, oferea caldura intregii case, dar era si mult ravnitul loc de odihna pe tot parcursul iernii. Langa el se afla o cociorva cu care se scotea jarul, dar si lopata speciala pentru introducerea painii in cuptor. Atat de importanta era cociorva, incat in popor se credea ca atunci cand Adam a fost alungat din Rai a primit un harlet pentru a lucra pamantul, iar Eva, o cociorva si o furca pentru a putea avea grija de gospodarie. Tot despre cociorva se mai crede ca toate cele rele fug de ea si nu trebuie sa-ti fie frica atat timp cat o ai in casa. Melesteul, piua si piulita, copaia, razuitoarea, sita, tingirea sau sucitorul sunt alte ustensile care, desi au usurat munca romanilor cu mult timp in urma, sunt la fel de eficiente si astazi. Si cred ca locul lor nu este totusi la muzeu. Cel putin nu deocamdata.

BLIDAR dulap cu rafturi in care se pastreaza blidele, strachinile. BURIU butoias cu o capacitate de peste 100 litri, in care se pastreaza de obicei tuica si vinul. COCIORVA unealta folosita in gospodarie, alcatuita dintr-o placa de metal sau de lemn, avand forma de triunghi sau de semicerc, si dintr-o coada lunga; este folosita pentru scoaterea din cuptor a jarului sau a cenusii. Citește pe Antena3.ro O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei COPAIE albie sau lada in care se scurge faina de la moara. PLACHIE mancare de peste cu foarte multa ceapa si ulei, rumenita in cuptor; in unele zone este un fel de pilaf de orez cu carne, ciuperci sau peste. STRACHINA blid, vas de lut ars, usor adancit si decorat cu motive populare, folosit la tara in loc de farfurie. TINGIRE vas adanc, de arama sau de fonta, in care se gateste mancarea. TIPSIE tava mare, de forma rotunda, confectionata din metal. TEST cuptor in forma de clopot sau de palarie, asezat direct pe pamant, in interiorul caruia se coace mai ales painea.