Romania culinara

Sintagma "bucatarie romaneasca" a fost intoarsa de nenumarate ori pe toate fetele. S-a spus ca nu exista prea multe feluri de mancare romanesti suta la suta. Ca suntem "campioni" ai "imprumuturilor culinare", fapt certificat uneori si de imprumuturile lingvistice in ce priveste termenii gastronomici... Pe de alta parte, insa, nici nu ni-i putem inchipui pe stramosii nostri rabdand de foame, pana ce vreun migrator, ori vreun cotropitor sa fi trecut pe-aici si sa-i invete sa gateasca.

Popor stabil, cu ocupatii stabile, am avut vreme sa ne construim si o traditie culinara. Si daca nu exista astazi prea multe izvoare scrise, care sa ateste aceasta traditie, avem ceea ce se poate numi "ereditate gustativa", recunoscand un anume gust al mancarurilor din veac, specific acestor locuri, cum si alte popoare il au pe al lor.

PROVOCARE. Dupa un prim an al "Jurnalului de bucatarie" in care am incercat, asa cum v-am promis la numarul 1, sa intram in bucatarie cu sufletul, va propunem un proiect pentru anul doi: "Romania culinara". O excursie gastronomica, menita sa va deschida apetitul pentru cunoasterea Romaniei prin savoarea bucatelor.

Vom explora pentru dumneavoastra tinuturi, sate si gospodarii unde se pastreaza retete autentice. Dar, constienti ca nu exista numai o traditie culinara rurala, vom patrunde, de asemenea, in casele din mahalalele bucurestene, in orase cu parfum patriarhal si in orice camin unde adevaratele valori ale familiei si ale meselor de familie sunt pastrate din mama in fiica, din tata in fiu.

O Romanie culinara de azi, dar si de ieri si de maine. De ieri - fiindca, de cate ori vom avea prilejul, ne vom intoarce la bucataria de altadata, readucand la lumina retete si povesti despre festinuri din trecut - un alt fel de acces la istorie, prin fapte din viata cotidiana. De maine - caci nu putem sa nu pledam pentru o modernizare a bucatariei autohtone, dar o modernizare nepervertita de mode toxice. Luand exemplu de la ceea ce se intampla peste tot in lume, in lumea gastronomiei, ar trebui, poate, sa umblam nu la ingredientele pe care le folosim, ci la modul de prezentare a bucatelor romanesti. Savuroase, aromate, insotite de legende care le trimit adeseori intr-o mitologie culinara pe care nu o au alte neamuri, ce le lipseste bucatelor romanesti pentru a intra intr-o elita a gastronomiei actuale este prezentarea. Este ca si cum un elev eminent ar pierde examenul de Bacalaureat. Iar acest din urma element, designul mancarii, nu cade doar in sarcina specialistilor. E nevoie insa, aici, de o abordare noua a gastronomiei, sustinuta de un savoir-faire institutionalizat, ceea ce, sa recunoastem, in acest moment ne lipseste.