UE cere prudenta in economie

Desi vor avea bani mai multi, cresterea consumului romanilor ar putea fi anul acesta mai mica decat in 2004, potrivit Programului Economic de Preaderare la Uniunea Europeana.

SFAT. Romanii ar trebui sa cumpere doar cat isi permit

Cresterea reala a consumului populatiei trebuie sa fie in 2005 inferioara celei de anul trecut, urmand sa se cifreze, conform estimarilor, la nivelul de 7,7%, fata de 9,9 procente cat a fost in 2004. Acest lucru a fost asumat in Programul Economic de Preaderare, chiar daca veniturile romanilor vor fi mai mari cu circa doua procente. Introducerea taxei unice de impozitare are ca efect cresterea consumului populatiei, dar nu in aceeasi proportie cu majorarea venitului disponibil al cetatenilor. In urmatorii ani se asteapta o reducere a cresterilor castigului salarial real, ceea ce se va constitui intr-o premisa pentru incetinirea semnificativa a cresterii consumului pana la 6 procente in 2006 si 5,5% in 2007. Specialistii insista asupra faptului ca introducerea cotei unice aduce venituri suplimentare romanilor cu salarii mari si considera ca surplusul nu se va duce in consum, ci mai degraba in economii si investitii.

FACTORI. In elaborarea Programului Economic de Preaderare s-a tinut cont si de structura specifica a consumului populatiei in Romania, caracterizata prin ponderea ridicata a autoconsumului, a carui evolutie nu depinde neaparat de dinamica veniturilor banesti. In ultimii trei ani, consumul a inregistrat ritmuri ridicate de crestere, indeosebi datorita expansiunii cumpararilor de marfuri, a caror explozie a fost mult peste cea a castigului salarial. Din aceasta cauza, este posibil ca in 2005 cresterea reala a cumpararilor de marfuri si implicit a consumului populatiei sa fie sub cea a castigului salarial. Un alt element avut in vedere este efectul creditarii asupra consumului. Romanii s-au imprumutat destul in ultimii trei ani pentru ca acum sa-si poata permite sa mearga mai departe cu cheltuielile inainte de a-si plati ratele la banci.

EXPLICATIE. Relaxarea fiscala reprezinta, teoretic, un risc de presiune pe consum daca reformele structurale, in special cele privind imbunatatirea mediului de afaceri si a functionalitatii pietelor, nu vor fi implementate. In aceasta perspectiva, inclinatia spre economisire a populatiei si a agentilor economici se va deteriora, iar disponibilitatile banesti provenite din taxarea mai redusa a fortei de munca sau a profitului vor fi orientate catre consum si mai putin catre investitii.