"Aici Paris!Buna dimineata!

De mai bine de doua decenii functioneaza la Paris Sectia in limba romana a Radio France Internationale (RFI). Acum este cea mai eficienta sectie dintre toate cele 19 ale RFI.

De mai bine de doua decenii functioneaza la Paris Sectia in limba romana a Radio France Internationale (RFI). Acum este cea mai eficienta sectie dintre toate cele 19 ale RFI.

De 21 de ani, Romania este prezenta constant in peisajul presei franceze. Din 1984, de la infiintarea postului Radio France Internationale, la Paris functioneaza Sectia in limba romana. Emisiunile in limbile popoarelor din estul Europei au fost reluate in timpul mandatului prezidential al lui FranIois Mitterrand. Fusesera suspendate la mijlocul deceniului opt. La RFI sunt 19 redactii in limbi straine.

"Pe banii" francezilor. RFI se afla financiar sub tutela Ministerului Afacerilor Externe si a Ministerului Culturii din Franta. Aceste doua institutii reprezinta de fapt sursele de buget, deoarece RFI nu este un post comercial, care sa atraga bani din publicitate. Statul francez plateste asadar emisiuni in cele 19 limbi, realizate pentru ascultatori dintr-un numar mult mai mare de state ale lumii (de exemplu, emisiunile in spaniola pentru America Latina "merg" din Mexic pana in Argentina). Sectia romana a RFI este, prin urmare, un post de radio francez, care emite in limba romana pentru ascultatorii din Romania si Republica Moldova.

Cu un pic de suspiciune tipic romaneasca, ii intrebam pe redactorii Sectiei romane "ce castiga Franta" dintr-o asemenea politica. "Enorm. Dar nu e un castig banesc. In Franta, explica Mircea Iorgulescu, statul finanteaza institutii culturale de interes national, sprijina diverse publicatii; exista un mare grup national de radiouri publice, exista cateva canale publice de tv, exista canalul de televiziune franco-german ARTE, unic in lume, nu numai in Europa s.a.m.d. Statul le sustine fara sa intervina in politica editoriala." "Pentru a exista in lume, trebuie sa te afirmi, sa te faci cunoscut", completeaza Dinu Flamand, o alta voce a radioului parizian.

CEI MAI BUNI. Din studiile realizate rezulta ca Sectia in limba romana este cea mai eficienta dintre redactiile in limbi straine ale RFI. Se preconizeaza chiar o reforma dupa modelul creat de redactia romana. Specificul RFI in spatiul radiofonic romanesc este acela ca are o filiala proprie la fata locului, Radio Delta RFI, cu sediul in Bucuresti si care emite, de asemenea, la Iasi si la Craiova, iar din septembrie si la Cluj. Emisiunile in limba romana sunt, de asemenea, transmise si ascultate la Chisinau.

Un ascultator de la Bucuresti care deschide dimineata radioul pe frecventa 93,5 va auzi intre 6:30 si 10:00 (ora Romaniei) o emisiune de tip matinal realizata in duplex Bucuresti-Paris. Pe urma, pana la ora 17:00, se difuzeaza un program de muzica si actualitati realizat la Bucuresti de redactori ai Radio Delta RFI. Urmeaza o ora de emisiune facuta si transmisa in direct de Sectia din Paris. De la ora 19:00 se transmite programul in limba franceza pentru Europa. Ultima ora inainte de miezul noptii este rezervata celei de-a doua emisiuni a zilei realizata de Sectia romana din Paris. Aceasta este transmisa si pe unde medii, pentru romanii sau originarii din Romania care locuiesc in Paris si in regiunea Ile-de-France. Dupa ora 0:00 a zilei urmatoare se difuzeaza programul in limba franceza, pana la ora 6:30 a noii zile. Sectia romana a RFI are noua jurnalisti, o asistenta, o secretara si mai multi colaboratori permanenti.

STIRILE ZILEI. Tronsonul de informatii internationale prezentat dimineata de Sectia romana a RFI are intre patru minute si jumatate si sase. Are cinci editii, din jumatate in jumatate de ora, iar aceste editii sunt diferite, in functie de evenimente, continutul lor putand fi schimbat aproape integral de la o editie la alta. Sectia romana are corespondenti permanenti in Statele Unite, la Bruxelles - pentru UE, in Ungaria, in Israel, iar in Italia, Germania si Marea Britanie intermitent. Colegii din Bucuresti ai jurnalistilor parizieni fac acelasi lucru cu stirile nationale, corespondentele din tara si revista presei romanesti.

Dimineata exista, de asemenea, o revista a presei franceze si europene, precum si un "articol al zilei", francez sau francofon, selectat, tradus si adaptat dupa anumite criterii. "In general este ales dupa ziarul Le Monde, care apare seara, cu data de a doua zi, detaliaza Dinu Flamand. Tinem cont de faptul ca presa are si un caracter pedagogic. Subiectul ales trebuie sa fie de actualitate, cu o conditie insa: cum ziarul a aparut ieri si noi prezentam subiectul astazi, e necesar ca acesta sa nu se perimeze, sa nu se schimbe complet datele problemei". Alt criteriu este cel dat de ierarhia in care jurnalistii asaza stirile. "Alegem intai subiecte europene, subiecte internationale, subiecte care eventual privesc Franta si Romania. Asta cand nu exista ceva foarte evident, continua Dinu Flamand. La 5:30 (ora Frantei) suntem cu microfonul in fata, cu becul rosu aprins, adica in direct."

DISCUTIA SE ANIMA. Intervin in discutie ceilalti redactori prezenti - Petre Raileanu, Ion Stanica, Vicentiu Ilutiu. Se accentueaza efortul de a realiza de la o astfel de distanta emisiuni pentru ascultatorul din Romania. Principala sursa de informare sunt depesele France Presse si Reuters, facute desigur pentru francezi si in general pentru occidentali. Pe ascultatorul roman nu-l intereseaza insa aceleasi lucruri. Stirile din Benin, din Congo sau din zone mai exotice pentru romanii din Romania intereseaza doar daca sunt de "interes planetar". Sunt insa cautate stiri despre Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Polonia, Cehia, Serbia, Turcia, Rusia.

PRESA DIN ROMANIA VAZUTA DE LA PARIS. Din Casa Radio (Maison de la Radio France), unde se afla sediul RFI, presa din Romania lasa impresia a nu avea ceea ce Dinu Flamand numeste "reflexul europeanului". "Asta inseamna sa plasezi Romania in centrul lumii si in centrul Europei, preocupandu-te in acelasi timp permanent de ce se intampla in jurul tau", isi explica opinia jurnalistul. "In Occident inveti ca tu, ca ziarist, esti un ilustru necunoscut, nici ganditor politic, nici agent electoral, continua Mircea Iorgulescu, si ca marea calitate este sa fii absent, modest, in sensul ca trebuie sa pui in fata informatia, faptele, evenimentul. Sa spui ce se intampla, ce s-a intamplat, nu cum vezi tu lucrurile. Nu dai verdicte, aduci la cunostinta. In presa romaneasca insa, toata lumea vrea sa spuna «eu, eu, eu». In ziarele frantuzesti, articolele nu sunt niciodata ilustrate cu pozele autorilor, cum se obisnuieste deseori in Romania, nu stiu de ce, parca dintr-un narcisism «multilateral dezvoltat»"

ZIARISTI LA RFI

Petre Raileanu, Mircea Iorgulescu (stanga) si Dinu Flamand (dreapta) Sorin Pamfil - seful redactiei romane. Jurnalist de profesie, a fost inainte de emigrarea in Franta redactor-sef la Redactia economica si de stiinta a Televiziunii Romane. Tudor Tepeneag - jurnalist si regizor de teatru, a montat spectacole la Paris si Bucuresti. Matei Visniec - poet, prozator, dramaturg. Piesele lui scrise in limba franceza au fost traduse si jucate in peste 20 de tari. Cea mai recenta aparitie editoriala in limba romana: "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte", teatru, 2004. Ion Stanica - jurnalist. Inainte de plecarea din Romania, a lucrat la Radiodifuziunea romana. Vasile Damian - jurnalist. A plecat din Romania dupa absolvirea liceului, a facut studii de jurnalism in Franta. Mircea Iorgulescu - jurnalist, critic, istoric si eseist literar. In tara a lucrat inainte de emigrare la un cotidian, apoi in presa culturala, la "Romania literara". Din cartile sale: "Spre alt Istrati", "Marea Trancaneala. Eseu despre lumea lui Caragiale". Dinu Flamand - poet, critic literar si traducator. A publicat volumele de poezie "Viata de proba" (premiul "Cartea anului 1998" la salonul de carte de la Cluj-Napoca) si "Migratia pietrelor". Inainte de a pleca din Romania a lucrat la revista Secolul XX. Petre Raileanu - specialist in avangarda romana. Dintre volumele publicate amintim monografia "Gherasim Luca" (in colectia "Les roumaines de Paris") si "Europa la ora capitalelor. Privire asupra avangardei istorice". In Romania a fost redactor la Editura Militara. Vicentiu Ilutiu - este autorul unui manual de limba romana destinat publicului francez. Manualul a aparut in cea mai populara colectie de acest fel din Franta - ASSIMIL.

EMISIUNI DIN ROMANIA PENTRU STRAINATATE Si televiziunile din Romania au canale specializate in difuzarea emisiunilor pentru strainatate. In opinia jurnalistilor de la RFI, acestea seamana foarte mult cu cele realizate pentru Romania. Sunt de fapt aceleasi emisiuni care se difuzeaza pe doua canale ale aceluiasi post. "Ar trebui sa fie diferite, spun ziaristii de la RFI, pentru ca te adresezi altui public." In alcatuirea programelor, jurnalistii de la RFI pornesc de la premisa ca ascultatorilor romani, care nu sunt familiarizati cu societatea franceza, trebuie sa li se ofere anumite detalii. CALITATEA BATE CANTITATEA In Franta exista doar noua cotidiane nationale. Doua sunt cu profil economic - Les Echos si La Tribune. Le Parisien si France Soir sunt considerate "ziare populare". Cotidianele "de referinta" ale presei scrise franceze sunt Le Monde, Le Figaro si Lib...ration. Mai exista si ziarul comunist L’Humanit..., care apare din 1905, si un ziar catolic de stanga, La Croix. De asemenea, apar doua cotidiane sportive - L’...quipe si Midi-Olympique. Presa locala este reprezentata de 13 ziare regionale. Cel mai important grup francez de televiziune este cel public - France Televisions si este compus din opt canale nationale. Patru dintre acestea - France 2, France 3, France 4 si France 5 - sunt canale care difuzeaza emisiuni cu tematica generala, de interes public. Celelalte patru sunt considerate canale "tematice". Euronews difuzeaza suta la suta informatii privind viata internationala, canalul Mezzo este specializat pentru muzica, Planethe Thalassa este canal de fictiune. Ma Planete transmite emisiuni cu tema "descoperirea si cunoasterea lumii". FARA "LOCATIE" SI "SUMMIT" Un prilej de mandrie pentru ziaristii de la Sectia romana a Radio France Internationale este ca limba romana vorbita de la microfonul parizian este mult mai corecta decat cea care se aude pe posturile romanesti de radio sau de televiziune. "Noi nu vorbim cu «implementare», spun jurnalistii, «locatie», «derulare», «summit», «atentionare» sau «problema». Cel mult folosesc acesti termeni din noua "limba de lemn" postdecembrista in mod ironic. "Ironia, spune Mircea Iorgulescu, este singura posibilitate de a interveni pe care o avem noi, jurnalistii."