Alinta-ma dirty!

Mergi pe strada. Pe unele blocuri scrie "Stapan, caut sclava". "Topeala, nesimtire", primele ganduri. Apoi, iti place. Suna modern, nonconformist, direct… murdar.

Parafrazandu-i pe Pascal Bruckner si Alain Finkielkraut, cu al lor volum "Noua dezordine amoroasa" (editura Nemira, 1995), acum, cand nu se mai racoleaza in numele dragostei, se racoleaza in numele a te miri ce: revolutie, ecologie, muzica pop, droguri, pictura in ulei, parale, masini sport, Givenchy, bucatarie exotica. "Tot ce-l poate face pe destinatar sa exclame: «misto, tipul (tipa), are ceva»", spun cei doi hatri autori. Traim vremuri in care topismele pot fi luate usor, drept moda. Femeile si barbatii care se folosesc de sex pentru a obtine avantaje materiale sunt considerate toape, dar totodata pot deveni idolii tinerilor. Moda-ghetou e in floare: sa-ti pui JAF sau SEX la numerele de la masina e "cool", "trendy", e "mama-mama". Cand o vedeta vorbeste pe sleau despre amor (desi cuvantul, in conditiile de fata, e prea elevat) e clasata drept toapa cam rar. Majoritatea spun: "Bravo ei, domle, ca spune cum face sex si de ce, si cu ce, si ce-si mai baga, si ce-si mai scoate".

DIN CUVINTE. Intr-o societate a vitezei, a stresului, toata lumea vorbeste urat! Nevoia de "a face din cuvinte" pe cineva e mai asidua ca oricand, spun psihologii. Cuvintele murdare rareori le mai luam drept mitocanii sau topisme. Ne amuza. De obicei se recurge la ele cand vrem sa cream un anumit efect, pentru ca sunt foarte expresive. Acesta este si motivul pentru care injuraturile, dirty talkingul (vorbitul murdar) sunt considerate un bun ingredient in pat. "Nu sunt de acord cu asa ceva, mai ales daca esti si o fata finuta, stilata, nu se cade sa dirty talking, nici macar in cele mai intime momente. Sa lasam dirty talking-ul pentru cartierele marginase", declara acum ceva vreme o tipesa de pe plaiurile noastre, studiindu-si unghiutele roz. Si a doua zi se dezlantuia verbal pe nu stiu ce post tv.

TAGMA. In filmul romanesc "Glissando" exista o scena de amor in care ea, in focul pasiunii, ii cere lui diverse chestii: un aragaz, o butelie (daca am retinut corect) si altele. Scena aduce aminte de niste randuri interesante dedicate dactilografei (in general), intr-un numar al "Ilustratiunii Romane" din 1932: "E prin definitie o fiinta simpatica si «flirting». Desigur ca trebuie sa stie sa scrie la masina cu o repeziciune mai mica sau mai mare, dupa toanele sefului, dar mai este un punct esential: i se cere sa aiba si «sex-appeal». Cand il detine, se poate spune ca poarta in ranita batul de maresal: adica toate posibilitatile unei ascensiuni (...)". In categoria toape au intrat de cand lumea fantele de Obor, de mahala, de genul: "Ma iubeste femeile/Si e moarte dupe mine" (vorba cantecului), dactilografele, secretarele, actorii, actritele s.a. Toti sunt inclusi in tagma descurcaretilor, care profita de pe urma amorului.

CUM RAMANE? In fine, cum ramane? Devenim niste toape in pat, pe ideea de a impaca papucii cu sexul si altceva mai bun? In vremuri ale prostiei celor multi, spiritului de turma, spagii si coruptiei, parvenitismului, falsitatii, poti sa fii romantic si fara sa fii fraier. Greu, spun analistii, sa raspunzi la topism cu romantism. Plus ca si romantismul are… topismele lui. Si uite asa, tot felul de analize si studii ne baga in nebuloase, de nu mai scrie altceva pe noi (si femei, si barbati) decat Emilia Rachitaru, animalul de rezistente exercitii corporale din "Patul lui Procust"!

Traim intr-o lume a orgiilor incantatoare, imperfecta, si suntem copiii ei.

"Ma iubeste femeile/Si e moarte dupe mine,/Toata ziua imi sade pe cap,/Nu stiu ce sa fac/Ca sa scap/ Domne, toate ma cere, toate ma vrea,/Zice ca le place destinctia mea,/Eu nu stiu ce-i aia, dar daca-or vrea/Le-o dau pa toata, ce sa fac eu cu ea?/E cate unii, domne, n-are noroc,/Nu place, domne, la dame deloc,/Degeaba umbla dupa fomei,/Ca nu se uita nici dracu’ la ei./Cand ies afara ma-mbrac frumos,/Imi pun un trening si pantofi cu toc,/Toate femeile se uita la mine,/Nu stiu da ce, da’ cred ca-i da bine." - fragment din cantecul "Ma iubeste femeile", Mihai Margineanu

LIMBAJUL AMOROS, CA UN BAL MASCAT

Pascal Bruckner si Alain Finkielkraut mai spun ca: "Strada este acel spatiu straniu si crud in care te evaluezi tot timpul. (...) In acest bazar pietrificat care este exteriorul, toata lumea este cumparator, toata lumea este marfa si nimeni nu face afaceri. (…). Odinioara, cand voiai sa faci curte, vorbeai de dragoste. Buna-cuviinta fabrica pretendenti care luau bine seama sa-si ascunda aspiratiile sexuale (...). Limbajul amoros era ca un bal mascat la care nu erau admise decat pulsiunile devenite de nerecunoscut prin deghizare afectiva. Se spunea inima in loc de sex, obsesiile genitale erau formulate in termeni de sentimentalitate. (...) Pe vremea aceea literatura facea un serviciu de nepretuit: sufla replici, il ajuta pe fante la agatat.(...)".