Ar fi vrut sa fie clovn

Avea cucuie. De buna purtare. Se visa imblanzitor de lei. Dar nu i-a iesit scamatoria.

Degeaba s-a dat tanarul Grigore peste cap pentru a se transforma in artist de circ. Soarta l-a distribuit in rolul Birlic. Iar cinematografia i-a dat "un pic de acces la nemurire".

VANATAI. "Prin 1919 eram elev la Liceul din Falticeni. Circul anunta o serie de reprezentatii, la care eu am asistat, absolut la toate, intrand triumfal pe sub panza de cort. Ma inchipuiam jucand in locul clovnului, al trapezistului, al imblanzitorului de lei. Imi intrase in cap sa ma fac artist de circ. Casa noastra o transformasem intr-un teren propice viitoarei mele profesiuni. Chinuiam cu un ciomag catelul ca sa sara peste un baraj de un metru. Doua mese alaturate erau paralele, la ele incercam figuri noi, dupa care ma alegeam cu diverse cucuie si vanatai. Zvarleam cu cutitele de bucatarie in usa, pana cand m-a lecuit tata, surprinzandu-ma in «activitate».

Dupa cateva piese in care am jucat, trecand mai mult sau mai putin neobservat, s-a hotarat de catre Directie reprezentarea piesei «Birlic», care avea sa fie consacrarea mea. Dupa premiera, lumea, oamenii culiselor nu mai vorbeau decat despre ala din «Birlic». Erau incantati ca se descoperise... un actor. M-am hotarat sa profit si intr-o zi am strecurat intr-o notita care trebuia sa apara in ziar Birlic, ca o greseala, in loc de Breloc." Aceasta este explicatia lasata posteritatii de Grigore Vasiliu-Birlic.

RECUNOSTINTA. Intr-un interviu acordat Sofiei Sincan in 1962, marele actor il omagia pe marele dramaturg I.L. Caragiale: "Ca unul dintre actorii care am interpretat cele mai multe personaje - 13 - din opera marelui nostru dramaturg, il evoc cu afectuoasa recunostinta si pentru succesele actoricesti pe care mi le-a prilejuit. Au constituit pentru mine, in cei peste 35 de ani de teatru, o adevarata scoala a maiestriei actoricesti, personaje ale maestrilor dramaturgiei noastre. Sapte roluri in cele patru comedii. Spiridon si Rica Venturianu in «O noapte furtunoasa», Candidatul si Cracanel in «D’ale carnavalului», Branzovanescu si Agamita Dandanache in «O scrisoare pierduta» iar acum, recent, Coana Eftimita, din «Conu Leonida fata cu reactiunea»... Omagiul personal pe care-l aduc memoriei marelui nostru satiric, la semicentenarul mortii sale, este interpretarea unui nou rol din maiastra sa opera Coana Eftimita din «Conu Leonida fata cu reactiunea». Jucand acest rol in travesti aduc un omagiu autorului, respectand traditia Caragiale, stiindu-se ca la prima creare scenica a acestei piese in jurul anilor 1880, rolul Coanei Eftimita a fost jucat tot de un barbat, si anume de un mare comic al epocii, M. Mateescu, alaturi de care rolul Conului Leonida aparea alt comic faimos al vremii, Hageescu. Jucand si eu astazi pe Coana Eftimita, calcand pe urmele unor atat de ilustri interpreti, incerc un sentiment complex de legitima mandrie, dar si de explicabila emotie. Si mai omagiez pe marele I.L.Caragiale si savanta lui arta a cuvantului de cate ori ajung sa rostesc replica pe care Coana Efimita o spune in scena intai a conului Leonida, pe care eu, in acele clipe, o adresez si maestrului in eternitate: «Ei, cum le spui dumneata, sa tot stai sa asculti. Ca dumneata, Bobocule, mai rar cineva»".

Birlic stia mai bine decat toti contemporanii sai ca arta careia i se inchina este perisabila: "Spre deosebire de arta scriitorului, a pictorului si a muzicantului, arta actorului este, din pacate, perisabila! Din creatia lui nu ramane nimic. Cinematograful biruie astfel o fatalitate dand actorului un pic de acces la nemurire… Ma gandesc la retrospectiva filmului care va avea loc in anul 2000 cu titlul «Documentar». Se vor auzi destui spectatori care, vazandu-ma in «Doua lozuri», vor exclama…«Uite-l pe Birlic. Tata vorbea intruna de el». Ei bine, Birlicule, afla ca tata mi-a vorbit de matale. Iar eu vorbesc mai departe tot de dumneata. Vezi c-ai avut dreptate, Bobocule?"

ASUL TEATRULUI UNICAT Birlic. Acest cuvant vine de la jocul de carti, pseudonimul asului in argoul cartoforilor. Scolarii moldoveni il foloseau in gluma pentru a defini nota 1 din catalog. Insa din 1934 toate aceste sensuri - care oricum nu mai aveau circulatie in limba vorbita - au secat. Astfel, substantivul comun a devenit propriu, atribuit unei persoane, ramanand sa indice in istoriile teatrului romanesc, in dictionarele universale de specialitate unul dintre cei mai mari comici ai secolului al XX-lea: BIRLIC. Nu degeaba in limba turca Birlic inseamna unicat. Citește pe Antena3.ro Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat SE DUCEA LA MORMANTUL SOTIEI SA-I CITEASCA ZIARUL Gheorghe Naghi, unul dintre cei doi regizori ai filmului-capodopera "Doua lozuri" (celalalt e Aurel Miheles), ne-a relatat o intamplare tulburatoare. Era pe la inceputul anilor ’60, la putina vreme dupa moartea Angelei, prima sotie a lui Birlic. Se intalnise cu actorul la Restaurantul Orion, undeva pe langa Casa Centrala a Armatei, sa-i dea niste texte. "Birlic era grabit, se uita mereu la ceas. «Ma duc la cimitir, la Angela, sa-i citesc ziarul». «Cum sa-i citesti ziarul?», l-am intrebat eu, putin ingrijorat. M-a privit trist, cu ochii aceia imensi, si, fara sa se tulbure de privirea mea suspicioasa, mi-a povestit ca asa facea si in timpul vietii. Ii ci-tea Angelei in fiecare zi, din «Informatia Bucurestiului», rubrica aia cu nunti, botezuri, inmormantari. Iar acum, dupa ce ea a murit, se ducea la cimintir sa-i citeasca in continuare ziarul. Era modul lui de a-si exprima, dincolo de moarte, iubirea ce i-o purtase. Pentru ca a iubit-o foarte mult. Chiar daca flirta cu alte femei, chiar daca s-a casatorit mai tarziu cu o femeie mult mai tanara, pe Angela nu i-a scos-o nimeni din suflet." (Miron Manega) STEAUA DIN "TEATRUL VESEL" Grigore Vasiliu s-a nascut la 24 ianuarie 1905, in familia unui negustor. A absolvit "Facultatea de Drept" din Cernauti. A facut figuratie la "Teatrul National din Cernauti" pentru a castiga un ban. Prima data a jucat in comedia "Musca spaniola" de Arnold si Bach. Fiind peltic, a fost "mai gaga decat ar fi cerut textul" si astfel obtinand inca de la inceput un succes rasunator. Sica Alexandrescu deschide impreuna cu Tudor Musatescu o companie care, pana in 1940, se va numi "Teatrul Vesel". Birlic devine steaua acestui teatru din octombrie 1934.