x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Balaurii din tara Hategului

Balaurii din tara Hategului

de Vasile Surcel    |    11 Iul 2005   •   00:00
Balaurii din tara Hategului

JURASSIC PARK
Dragonii, numiti adeseori si balauri, sunt personajele cele mai des intalnite in mituri si basme. Pentru paleontologi, aceste fiinte ciudate, aduse la viata de imaginatia colectiva a lumii, au insa o existenta reala, chiar daca ea se deosebeste fundamental de vechile povesti.
JURASSIC PARK

Falci infioratoare, desprinse parca dintr-un cosmar nebun, intesate cu dinti mai cumpliti decat orice si-ar putea imagina mintea unui om. Alteori sunt vertebre si coaste uriase ori oasele unor labe la fel de mari, care uneori au trei degete, iar alteori cinci, asemeni unor uriase maini descarnate, cu gheare incovoiate ca niste iatagane.Rareori, urmele acestor fiare nemaivazute au aparut chiar la suprafata pamantului.

Dragonii, numiti adeseori si balauri, sunt personajele cele mai des intalnite in mituri si basme. Pentru paleontologi, aceste fiinte ciudate, aduse la viata de imaginatia colectiva a lumii, au insa o existenta reala, chiar daca ea se deosebeste fundamental de vechile povesti.

In basme, balaurii isi petrec veacul pe un alt taram, total diferit de cel in care vietuiesc oamenii. Un taram imaginar, cu o infatisare aparte ce "functioneaza" dupa alte legi. Un loc in care "umanii" sunt niste intrusi, veniti temporar, exact atat cat sa refaca ordinea si echilibrul universului. Lumea "dragonilor" cu care sunt familiarizati paleontologii este acum la fel de inexistenta ca si lumea basmelor. Dar, spre deosebire de aceea, ea a existat aievea, candva, intr-o perioada in care continentele Terrei aratau altfel, iar stelele cerului erau adunate in alte constelatii, pe care acum nu le-am mai putea recunoaste. Deosebit de spectaculoase, urmele acelor vremuri indepartate se regasesc si in tara noastra.

O imagine din filmul realizat de Walt Disney - "Dinozaurul" - in care este recreata lumea preistorica

ADEVARATII BALAURI. Dragonii-balauri din basme sunt niste creaturi hidoase, cu infatisare reptiliana, aflate intr-o permanenta confruntare cu regnul uman. Ceea ce apropie aceste fiinte mitice de "dragonii" descoperiti de paleontologi este exact teribila lor infatisare reptiliana. Orice asemanare se opreste insa aici. Balaurii imaginari din lumea basmelor au viata, ba chiar si un soi de inteligenta. In schimb, de pe urma celor "adevarati" n-au mai ramas decat oasele, ciolane imense ce par mai curand niste bucati de piatra, cioplita in forme ciudate.
Vestigii stranii care, existand peste tot in lume, n-au asteptat ca omul modern sa inventeze stiinta paleontologiei pentru a se lasa descoperite. Uneori, relicvele sunt niste cranii gigantice, cu botul ascutit ca al unor soparle infernale. Falci infioratoare, desprinse parca dintr-un cosmar nebun, intesate cu dinti mai cumpliti decat orice si-ar putea imagina mintea unui om. Alteori sunt vertebre si coaste uriase ori oasele unor labe la fel de mari, care uneori au trei degete, iar alteori cinci, asemeni unor uriase maini descarnate, cu gheare incovoiate ca niste iatagane. Rareori, urmele acestor fiare nemaivazute au aparut chiar la suprafata pamantului.
Dar de cele mai multe ori au iesit la iveala din inima unor pietre sparte pentru diversele nevoi umane. Lesne de imaginat groaza oamenilor din alte vremuri, care dadeau cu ochii de asemenea grozavii. Este foarte posibil ca asemenea vestigii misterioase sa le fi aprins imaginatia, facandu-i sa nascoceasca dragonii-balauri, fiinte ale caror resturi, iesite din pamant sau piatra seaca, puteau, la fel de bine, sa vina si dintr-o alta lume.
Abia in secolul al XIX-lea, savantii au inteles ca acele vestigii infioratoare au apartinut candva unor fiare uriase, pe care le-au denumit dinozauri. In peste un secol si jumatate de cercetari s-a descoperit ca acestia au aparut pe Pamant in urma cu 250 de milioane de ani si au disparut acum 65 de milioane. Deci peste 180 milioane de ani in care aceste creaturi au stapanit planeta nestingherite. Iar asta se intampla intr-o perioada atat de indepartata, incat, mitologic vorbind, probabil ca nici macar zeilor nu le trecuse inca prin minte sa-i "inventeze" pe oameni.

UN ALT FEL DE LUME. Lumea in care au trait dinozaurii nu semana aproape deloc cu Pamantul de acum, iar continentele erau departe de actuala lor infatisare. America de Nord era despartita, de-a lungul sau, de o mare interioara. America de Sud, Africa, Australia si Antarctica erau niste insule imense care, manate milimetric de fortele telurice, pluteau in deriva, abia separate din supercontinentul Gondwana.
Muntii de atunci au disparut in pulbere, erodati pana la radacina lor, iar Alpii, Carpatii si Himalaya erau inca funduri de mari si oceane, care mai aveau de asteptat multe milioane de ani pana sa ajunga la semetia de azi. Toate erau altfel. Clima era foarte calda, aproape ecuatoriala. Uscatul, acolo unde nu era pustiu, era acoperit de paduri imense, incalcite ca jungla Amazonului. Ferigile, acum niste plante modeste care rareori au si un trunchi lemnos, erau pe atunci niste copaci imensi, inalti de peste 100 de metri. "Coada Calului", buruiana din care adeptii medicinii naturiste isi fac tot felul de ceaiuri, era tot un copac, inalt de 10-15 metri.
Turme de reptile ierbivore uriase, care uneori depaseau 30 de metri lungime, mai grele decat o turma de 10 elefanti, strabateau rumegand imensele paduri. Pe urmele lor alergau flamande alte reptile, haite de carnasieri fiorosi, asemanatori celor readusi la o viata iluzorie in "Jurassic Park". Toate au disparut de mult si tot ceea ce a mai ramas din ele sunt doar oasele imense scoase acum la iveala de piatra care i-a inghitit, cu tot cu lumea lor fabuloasa.

ARHIPELAGUL HATEG, TARA MONSTRILOR
Atunci cand Pamantul era stapanit de dinozauri, aproape tot teritoriul actualei Romanii se afla sub aceleasi ape care acopereau si o buna parte din viitoarea Europa, Marea Tethis.
In urma cu aproximativ 70 milioane de ani, singurele portiuni de uscat de pe meleagurile noastre erau doar actuala Tara a Hategului si alte cateva locuri izolate din Ardeal. Impreuna, formau un arhipelag, ale carui insule erau despartite prin zeci si sute de kilometri de ape. Pe locul acelui vechi arhipelag se afla acum zonele in care s-au descoperit resturile unor dinozauri. Indeajuns de bogata, vegetatia acelor insule oferea hrana catorva specii de dinozauri, majoritatea ierbivori.
Un mister al acestor locuri il constituie faptul ca "bastinasii" vechiului arhipelag sunt mult mai mici, aproape niste pitici, fata de cei, din aceleasi specii, care traiau in restul lumii. Cel care a descoperit si studiat pentru prima data resturile dinozaurilor din Hateg a fost baronul Francisc Nocsa, care a fost si un paleontolog pasionat. In primii ani ai secolului al XX-lea, el a descoperit primele fosile chiar pe unul dintre domeniile sale.
Cel mai mare dinozaur descoperit de el a fost "Magyarosaurus dacus", care, traind intr-o lume a uriasilor, avea doar 6 metri lungime. Ceilalti erau si mai mici. Dupa o pauza de cateva decenii, cercetarile din Hateg au fost reluate, la mijlocul anilor ’70, de profesorul universitar Dan Grigorescu. Alaturi de colaboratorii sai, acesta a descoperit in diferite zone din Hateg resturile altor dinozauri, inclusiv oua si embrioni de "Telmatosaurus transsylvanicus".
Tot acolo au fost gasite si urmele pietrificate ale unor cuiburi de dinozaur. In ultimii ani, paleontologii Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj, condusi de prof. dr. Vlad Codrea, au descoperit, langa Jibou, resturile fosilizate ale altor specii de dinozauri. Tot ierbivori si la fel ca aceia din Hateg, mult mai mici decat "confratii" din restul lumii de atunci.
Perioada de glorie, in care dinozaurii au stapanit tot Pamantul, s-a incheiat brusc, acum 65 milioane de ani, cand planeta noastra a fost lovita de un asteroid urias. Se pare ca impactul a avut loc undeva, in zona actualului Golf Mexic, iar efectele au fost devastatoare. Atunci au disparut definitiv cam trei sferturi din speciile existente. Printre victime s-au numarat si dinozaurii. Ghinionul lor si norocul nostru!
Probabil ca, in lipsa acelei catastrofe planetare, dinozaurii ar stapani si acum Pamantul si poate ca, intre timp, ar fi ajuns sa aiba chiar si ratiune. Situatie in care, cu putina imaginatie, ne putem inchipui ca un ipotetic Leonardo reptilian ar fi pictat, desigur, o alta Mona Lisa care, ranjind enigmatic, si-ar fi etalat frumusetea salbatica a coltilor si a ghearelor.

"HATZEGOPTERYX", DRAGONUL ZBURATOR


Tot in Hateg, la Densus-Ciula, paleontologii au descoperit resturile unui pterozaur urias. Acesta era o reptila zburatoare care a trait in aceeasi perioada cu dinozaurii. Numit "Hatzegopteryx thambema", acesta era un adevarat monstru.
Aripile lui, niste membrane subtiri intinse pe membrele din fata, semanau cu cele ale liliacului de astazi. Planand maiestuos deasupra dinozaurilor pitici din Hateg, "Hatzegopteryx" avea dimensiunile unui avion usor, cu o anvergura de peste 12 m.
"Hatzegopteryx" este cel mai mare pterozaur descoperit pana acum in toata lumea.

BALAURII CU PENE SUNT STRAMOSII PASARILOR


Exista dovezi ca, departe de a fi niste soparle uriase acoperite cu solzi, dinozaurii aveau sange cald. In plus, cuiburile, gasite si in Hateg, arata ca dovedeau o deosebita grija... materna. Dinozaurii cloceau ouale si isi ingrijeau puii la fel ca pasarile actuale.
Si pentru ca lucrurile sa fie si mai incurcate, savantii au descoperit fosilele unor dinozauri cu pene. Fapt care ar putea sa insemne ca pasarile actuale sunt doar niste dinozauri "modernizati", care in cateva zeci de milioane de ani de evolutie si-au pierdut doar coada si dintii.

OARE MONSTRUL DIN LOCK NESS?


Exista oameni care, bazati pe cateva legende, cred ca dinozaurii au supravietuit pana astazi in cateva locuri din lume. Unul dintre acestea este Lock Ness, lacul scotian in ale carui ape s-ar ascunde "Nessie", monstru asemanator unui dinozaur acvatic. In Africa, un animal cu infatisarea unui dinozaur carnivor, este numit de localnici "Mokele M’be M’be". Mai aproape de noi, arhivele italiene vorbesc despre uciderea unei soparle zburatoare imense, asemanatoare unui "Pterozaur", fapt petrecut candva in secolul al XVI-lea.

×