Comorile dacilor

Sa nu va inchipuiti ca in zilele noastre mai exista harti care au in centrul lor un X, semn ca acolo s-ar afla comori. De cateva sute de ani zonele acestea se cunosc si locul sclavilor care sapau in locul stapanilor a fost luat de oameni dornici de imbogatire rapida. Iar vechile cetati sunt atacate si jefuite de tot ce mai au prin ele. Un singur exemplu ar fi Sarmizegetusa.

Se vorbeste poate prea putin si niciodata indeajuns despre bogatiile pe care aceste teritorii le-au oferit locuitorilor sai. Se crede ca dacii, primii care s-au bucurat de aceste daruri, nici nu stiau cu ce au de-a face, insa erau fascinati de capacitatea acestora de a fi modelate. Asa au aparut podoabele pentru femei. Cu adevarat constient de cat de binecuvantata era Dacia a fost imparatul roman Traian. Astfel ca, dupa ce planul sau a luat sfarsit, "cinci milioane de libre de aur si alte zece de argint", in afara de "cupe si de obiecte care depaseau limita oricarui pret" au luat drumul Romei. Aceste informatii le aflam de la Criton, medicul personal al Imparatului Traian. Dacii nu au ramas fara aur. Zacamintele lor erau mult mai mari si o cantitate impresionanta ne-a ramas mostenire.

"MUNTII NOSTRI AUR POARTA". Nimeni nu poate cunoaste cu exactitate cand au devenit Muntii Apuseni renumiti pentru comorile care se ascund printre stancile lor, a caror valoare este aproape imposibil de apreciat. Daca ar fi sa ne luam dupa scrierile lui Herodot, aurul din Tracia ar fi "calatorit" pana in Egipt unde ar fi fost folosit la infrumusetarea palatelor faraonilor. Pana si fenicienii si grecii vizitau taramurile noastre in cautarea metalului galben. Asadar, mai toate popoarele importante stiau ca noi stam pe o mina de aur. O veche credinta, care a tinut la distanta pe cei care isi doreau comori, spune ca in momentul in care regele Decebal stia ca i se apropie sfarsitul, el a creat un blestem catre urmasii lui. Blestemul suna cam asa: "Sa fiti pedepsiti de Zamolxis daca veti dezvalui cuiva de sange strain ascunzatorile. Voi, profanatorii de tezaure, sa nu va puteti bucura, nici macar o zi din viata, de o singura moneda furata." Cum astazi nu se mai crede in forta cuvintelor, nimeni nu se mai teme de acest blestem.

POVESTEA CONTINUA. Au trecut 8 ani de la momentul in care Interpolul prelua de la Politia Maghiara un cetatean roman cu domiciliul in orasul Orastie, care fusese arestat in Ungaria pentru ca se descoperisera asupra lui aproximativ 200 de kosoni. In luna decembrie a anului 2000, politia a reusit sa prinda cativa cautatori de comori si sa confiste trei detectoare de metale si 1.700 de monede din aur. Alte 2.700 de monede din aur de tip "Lysimach" au ajuns in Franta, iar politistii au retinut nu mai putin de 12 indivizi, care, inarmati cu lopeti si detectoare de metale, faceau sapaturi neautorizate. In iulie 2001, politia l-a arestat pe Ion M., in varsta de 35 de ani, fara ocupatie, din Deva, in timp ce folosea un detector de metale in zona arheologica Gradistea Muncelului. In august 2001, politistii hunedoreni au arestat doua persoane care furasera de pe santierul arheologic 83 de monede de argint. Pe langa bani, anchetatorii au mai descoperit si o fibula din bronz, doua fragmente dintr-o brosa si un ban de aur, tip koson. Statistica neoficiala vorbeste de o medie anuala de 4.000 de cautatori de comori, iar politia locala sustine ca stie de existenta a nu mai putin de 70 de detectoare de metale performante aflate in posesia celor care se perinda prin zona. In august 2002, guvernul a anuntat elaborarea unei legi a monumentelor. Ea prevede pentru comercializarea detectoarelor fara aviz o pedeapsa de la doi la sapte ani de inchisoare. Nedeclararea descoperirilor facute se pedepseste cu amenda.

In vatra fostelor cetati antice de la Isaccea, Enisala, Murighiol sau Slava Rusa actioneaza intens jefuitori de antichitati. Ei cauta cu ajutorul unor detectoare de metale monedele antice sau podoabele din aceasta perioada istorica. Specialistii in domeniu sustin ca de mare pret sunt obiectele din metal din perioada romana care se vand cu sute de euro bucata. Este vorba despre monede, bijuterii din metal sau obiecte de cult.

CAT VALOREAZA DE FAPT Bratarile dacice au o valoare inestimabila pentru istorici. Dupa unii specialisti, o parte dintre aceste bunuri din aur ar fi mai valoroase decat "Closca cu puii din aur". In 1999 o astfel de bratara a fost vanduta la New York cu 80 de mii de dolari. O alta bratara de acest gen a ajuns in vitrina unui bijutier. Ramane ca anchetatorii sa stabileasca unde au fost traficate obiectele furate din zona cetatilor dacice si de cine. Ele sunt date in urmarire generala si internationala. SAPATURI PARTICULARE Iata o situatie mai putin obisnuita relatata in cartea comisarului in rezerva Traian Tandin. In timp ce se afla pe scaunul domniei, Alexandru Ipsilanti a ordonat sa se intreprinda sapaturi particulare. Exista bineinteles si o conditie. "Arheologii" trebuiau sa doneze domniei jumatate din bunurile dezgropate. "Cat de mari vor fi aceste comori, intrate de obicei in alte maini decat cele romanesti, ne-o arata dupa Sincai prima descoperire importanta din Transilvania: la 1543, in albia raului Striul, sunt descoperiti peste 400.000 de galbeni de aur cu efigia lui Lysimach", afirma Tandin. Gaspar Heltai, la 1575, pomenea pentru prima oara ruinele cetatii de la Gradistea de Munte cu toate ca taranii gaseau mereu bani de aur. Descoperirile de comori n-au putut fi intotdeauna pastrate secrete si autoritatile au luat masuri. Asa s-a intamplat in vara anului 1803, cand au fost chestionati sute de tarani, conform documentelor care s-au pastrat. ROMANIA, IZVOR NESECAT In "Istoria Bucurestilor", Ion Ionescu Gion povesteste ca patriarhii si calugarii greci se amuzau teribil cand, indrumati de o harta in care erau consemnate manastirile care adaposteau comori, le jefuiau spunand: "Din Tarile Romanesti, oricati bani s-ar lua, se vor gasi in continuare altii."