Convietuire sau conflicte?

Conflictele etnice in Romania se bazeaza mai putin pe sentimentele reale ale populatiei si mai mult pe dorintele proprii.

Relatiile etnice sau, mai exact spus, interrelatiile dintre grupurile etnice sunt esentiale pentru caracterizarea modelelor identitare acceptate in zonele sau tarile in care exista conlocuirea etnica, in sensul de convietuire a unor grupuri etnice diferite pe acelasi teritoriu (vecinatate, localitate, regiune, tara).

Analiza interrelatiilor etnice presupune, prin urmare, depasirea abordarii atomiste, de tip monadic, a fiecarui grup etnic si punerea accentului pe existenta legaturilor sau a modelelor de conlocuire etnica a teritoriului de catre diferitele grupuri etnice.

Este vorba despre o perspectiva sociologica moderna de abordare a convietuirii, plecand de la interrelatiile dintre grupurile etnice care se opune ipotezei etnocentriste a locuirii etnice separate, izolate, de segregare a populatiilor pe aliniamente etnice, invocate de perspectiva conflictualista care presupune existenta implicita a conflictelor etnice.

Evaluarea interrelatiilor etnice este realizata in cadrul sondajului CURS, prin masurarea atitudinilor sau sentimentelor etnice existente la nivelul diferitelor grupuri etnice. Intrebarea fundamentala este daca la nivelul mentalului colectiv exista imaginea acceptata a unor modele de conlocuire etnica sau daca exista clivaje mentale pentru granite etnice, care ar conduce la o locuire separata a teritoriului (presupunand ca la nivelul localitatilor sau regiunilor chiar exista grupuri etnice majoritare, care sa justifice din punct de vedere demografic, economic si cultural decupari conform principiului locuirii si administrarii etnice separate).

Masurarea sentimentelor interetnice (prin scale de evaluare pozitiv - negativ sau de estimare a distantei sociale), asa cum s-a realizat prin sondajul CURS, faciliteaza identificarea tipurilor de coabitare etnica in Romania, mergand de la modelul etnocentrist pana la cel cosmopolitan sau universalist.

SENTIMENTELE ETNICE ALE ROMANIEI. Datele de sondaj se preteaza a fi analizate la doua nivele. Nivelul intregii populatii (esantion) si nivelul fiecarui grup etnic principal.

In nivelul de ansamblu, al intregii populatii, sunt cuprinse evident si opiniile grupului etnic la care ne referim, care constitue obiectul evaluarii si de aceea indicii de opinie dominanta sunt usor mai mari decat atunci cand din total excludem grupul respectiv (adica nu se include autoevaluarea in masurarea sentimentelor interetnice). O astfel de influenta este semnificativa statistic, insa in cazul populatiei majoritare, a romanilor, celelalte grupuri etnice producand diferente mai mici in atitudinea ansamblului populatiei. De aceea, in continuare nu facem un comentariu al atitudinilor fata de romani, ele fiind cele mai pozitive, tocmai datorita ponderii romanilor. Atitudinile fata de celelalte etnii sunt putin influentate pozitiv, dar nesemnificativ statistic, datorita ponderii reduse in esantion al grupurilor etnice respective.

ROMANIA FATA DE GERMANI. Germanii constituie grupul etnic fata de care, exceptand populatia majoritara romanesca, populatia Romaniei are sentimentele cele mai favorabile. Din datele de sondaj reiese ca parerea "buna" si "foarte buna" a poulatiei Romaniei fata de germani insumeaza 78%, aproape tot atat cat era in 1992 (80%). Proportia sentimentelor negative este de doar circa 6% (5% in 1992), restul de 15-16% reprezentand ponderea celor fara opinie.

Indicele opiniei dominante pentru acest grup etnic este de +0,60, ceea ce situeaza raporturile cu germanii in cadrul modelului de conlocuire etnica universalist sau cosmopolit, unde constiinta diferentelor etnice este diminuata, iar cea a unitatii si standardelor universale este accentuata.

Sentimentele fata de germani sunt intens pozitive in toate regiunile tarii si in ambele medii de viata, urban si rural. Atitudinea favorabila fata de germani este mai puternica in regiuni precum Banat si Transilvania, unde acest grup etnic este obisnuit sa locuiasca impreuna cu romanii si cu alte grupuri etnice si mai putin puternica in Muntenia, Moldova si Oltenia, regiuni in care germanii se regasesc mai putin.

RAPORTAREA LA VIITOR. In primul rand trebuie sa tinem seama de situatia existenta. Modele de conlocuire cu grupurile etnice sunt mai degraba de acceptare si atractie. Sunt acceptate modelele de convietuire universalist (in raport cu romanii si germanii), intercultural (in raport cu evreii, maghiarii, ucrainenii, rusii, turcii) si un model cantonal, in raport cu arabii si rromi. De remarcat ca fata de nici un grup etnic populatia Romaniei nu adopta un model etnocentrist, de respingere etnica puternica. Iata ca cei care vad cu obstinatie conflicte etnice in Romania se bazeaza mai putin pe sentimente reale ale populatiei si mai mult pe dorintele proprii pe care doresc sa le induca populatiei, in lupta aflandu-se nu problemele reale ale grupurilor etnice, ci fantasmele unor lideri locali si nationali, care vor segregare etnica si care castiga putere si resurse din exploatarea unor astfel de idei etnocentriste.

Exista doua perspective. Abordarea identitatii etnice si a relatiilor interetnice se poate face, pe de o parte, dintr-o perspectiva conflictualista, acceptand ca actuala opinia citata de Huntington in cartea Ciocnirea Civilizatiilor (reamintind exprimarea unei demagogii din romanul lui M. Dibdin "Laguna moarta"), conform careia "daca nu uram ceea ce nu suntem, nu putem iubi ceea ce suntem". Asadar, pentru cei care cauta identitate si separare etnica dusmanii sunt esentiali. Pe de alta parte, exista abordarea din perspectiva sociologiei fenomenologice, conform careia evolutia comunitatilor etnice nu se poate face prin izolare si ingradire, ci prin interactiuni in cadrul unor sisteme tolerante, unde o data cu asumarea propriei identitati se accepta si diferitele forme de al-teritate. Aceasta pare a fi calea acceptata si de statele Uniunii Europene.

"Tendinta atitudinii favorabile a populatiei Romaniei fata de evrei se mentine si pe diferite subgrupuri de populatie, in sensul ca ea nu are o determinare rezidentiala oras-sat semnificativa statistic"

"Conflictul cel mai cunoscut este cel al politicilor segregationiste de tipul declararii fortate a unor autonomii locale pe criterii entice, actiuni care induc, in cele din urma, tendinta de izolare si purificare etnica" - sociolog Dorel Abraham, presedinte CURS

Aveti o parere foarte buna, buna, proasta sau foarte proasta despre urmatoarele grupuri etnice din Romania?

88% dintre respondenti au o parere foarte buna despre romani, in timp ce numai 7% au o parere proasta 71% dintre romaniau o parere foarte proasta/ proasta despre rromi, iar 21% au o parere buna 78% sustin ca au o parere foarte buna sau buna despre poporul german

ATITUDINE FAVORABILA

O atitudine favorabila fata de maghiari o au 44% dintre romanii din Moldova, 50% dintre romanii din Muntenia, 51% dintre cei din Bucuresti, 54% dintre romanii din Dobrogea, 59% dintre romanii din Oltenia, 67% dintre romanii din Banat, 75% dintre romanii din Transilvania si aproape 90% dintre romanii din Crisana-Maramures. Rezulta ca atitudinea cea mai favorabila fata de maghiari o au romanii din zonele unde exista o experienta reala de convietuire intre cele doua grupuri entice, respectiv in zonele in care maghiarii conlocuiesc preponderent cu romanii.

STILUL DE A FI AL RROMILOR LASA DE DORIT

Populatia Romaniei exprima o dorinta medie de separare (neutralitate) fata de rromi. Nu suntem, totusi, in situatia de respingere totala (cand procentul atitudinii nefavorabile depaseste 90%). Pe de alta parte, ceea ce respinge populatia sau nu apreciaza este un anumit stil de viata, de a fi, a acestui grup etnic si nu grupul etnic ca atare. Prin urmare, populatia Romaniei nu aproba stilul de a fi al rromilor, dar nici nu-l respinge cu fermitate. Explicatia acestei dezaprobari se datoreaza atat unei prejudecati existente in raport cu acest grup etnic, cat si opiniei care se regaseste adesea in mass-media sub forma asocierii fortate a intregului grup etnic de rromi cu fenomenul infractional. Atitudinea relativ negativa fata de rromi este similara atat din partea romanilor, cat si a celorlalte grupuri etnice si, evident, cea mai favorabila atitudine fata de rromi o au rromii insisi. Parerea despre romani pare usor mai favorabila in rural (24%) fata de mediul urban (19%). Pe regiuni, sentimentele fata de rromi sunt mai favorabile in Transilvania, Dobrogea, Muntenia si Crisana, Maramures, si mai putin favorabile in Moldova, Banat, Oltenia si Bucuresti.

EVREII SUNT VAZUTI BINE

Atitudinea fata de evrei este semnificativ diferita in functie de diferitele grupuri etnice, parerea favorabila a romanilor fiind usor mai intensa in cadrul grupului etnic al romanilor comparativ cu maghiarii, germanii sau rromii. Asa cum rezulta din datele de sondaj 53% din populatia Romaniei are o parere "foarte buna" si "buna" despre evrei si numai 17% au o parere proasta si foarte proasta. Procentele care reflecta atitudinea pozitiva fata de evrei ar fi semnificativ mai mari daca nu am lua in considerare faptul ca aproape 30% din populatie (28% in 1992) nu au o opinie in acest sens.