Dacul din Columna

Un cioban. Om simplu din Tara Fagarasului, care a mers pe jos pana la Roma ca sa ingenuncheze o data in fata maretiei stramosului sau, Traian.


Gheorghe Cartan, ciobanul din Tara Fagarasului, a strabatut Ungaria, Austria, Italia, Franta, Elvetia, Egipt, Germania, Ierusalim. A avut curajul sa-i ceara imparatului de la Viena sa redea Transilvania romanilor, a luptat in Razboiul pentru independenta si a uimit Europa cand a coborat de pe Columna lui Traian intolit in cojocul sau ciobanesc.

A vazut lumina zilei la 24 ianuarie 1849, in satul Oprea din Tinutul Fagarasului, al doilea copil al lui Nicolae si al Ludovicai Cartan. La 11 ani, parintii l-au trimis ucenic la o stana, caci baiatul trebuia sa invete o meserie. Dupa cinci ani de ucenicie in Tara Fagarasului, a trecut pentru prima data muntii prin "Vama cucului", intre Negoiu si Moldoveanul. "Anul aista am sa plec dincolo", o anunta flacaul de 18 ani pe mama sa, la un an dupa moartea tatalui sau.

DINCOLO. Si a plecat in Baragan, unde campul se termina mai departe decat stia el. La stana lui Ion Cotiga a invatat sa scrie si sa citeasca, a invatat despre daci si romani, despre moartea Regelui Decebal si despre columna lui Traian. Cand s-a intors acasa, in Fagaras, il cautau "jandarii" sa-l ia la oaste. Dar Gheorghita a zis ca "ai nostri de dincolo" se pregatesc de razboi cu turcii si a plecat voluntar pana in 1881. In vremea petrecuta la Rosii de Vede, un gand i-a incoltit lui Gheorghe Cartan. Acela ca imparatul de la Viena va intelege plangerea lui, ca il va asculta si-i va implini dorinta: Romanii trebuie sa fie impreuna. Dar dupa ce a asteptat doi ani sa ajunga la imparat, badea Cartan a mai dormit cateva nopti in temnitele vieneze.

SPRE CETATEA ETERNA. Ii placea lui badea Cartan povestea lui Titus Liviu despre intemeierea Romei. Si n-a trecut mult pana i-a spus lui Urechia ca-i "musai" sa se duca la Roma. Si a plecat cu pita, slana si o legaturica de pamant de la Cartisoara. A trecut prin Timisoara, Budapesta, Tirol, Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorna si, dupa 45 de zile de drumetie, a ajuns la margine: "Bine te-am gasit, maica Roma!".

Se spune ca a ingenuncheat la baza columnei, apoi s-a invelit in cojoc si a adormit. Dimineata, ziarele anuntau: "Un dac a coborat de pe Columna". Duiliu Zamfirescu, secretarul reprezentantei romanesti la Roma, l-a introdus la mari personalitati ale vremii. Badea devenise om politic.

CIOBANUL CARTURAR Badea Cartan se intoarce la oi dupa fiecare aventura. Dar o alta idee nu-i da pace lui: vrea sa faca negot cu carti. Carti romanesti. N-a putut prima data cand a cerut autorizatie. Pentru ca omul nostru spunea tot ce avea pe suflet si trimisii imparatesti nu prea erau de acord. Pleaca la Vat, unde era inchis Ioan Slavici si, apoi, la Seghedin, unde erau inchisi Memorandistii de la Cluj. Si despre toate simtamintele lui pune pe hartie versuri. Pe la 1895, iar cere autorizatie sa faca negot. Tot carti romanesti. De data aceasta este arestat. PRIETEN SI MENTOR "Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul" a lui Nicolae Balcescu i-a schimbat destinul ciobanului din Tara Fagarasului. Dupa ce a citit-o, si-a zis badea Cartan ca trebuie sa ii spuna voievodului ca a facut o fapta cu adevarat mare. Asa ca pleaca la Bucuresti sa vada statuia voievodului. La picioarele lui Mihai Voda il gaseste slujitorul profesorului Alexandrescu Urechia. Acesta l-a gazduit si l-a dus prin toate muzeele Bucurestiului. Asa devine ciobanul fagarasean din Gheorghe Cartan, Badea Cartan si ajunge la Liga culturala si personaj principal in presa vremii. CONTRABANDIST DE CULTURA Dupa ce s-a intors din pelerinajul sau la Roma, Gheorghe Cartan a inceput sa faca tot ceea ce nu facea nimeni in Europa: raspandea pe cont propriu carti romanesti in comuna sa natala. Le cumpara din bani proprii dupa ce-si vindea oile. Dar primea si donatii de la cativa carturari ai vremii: N. Iorga, V.A. Ureche, Spiru Haret, B.P. Hasdeu. O estimare a numarului de volume daruite se ridica la peste 80.000 de exemplare. Cateva volume sunt adapostite azi in Muzeul "Badea Cartan" din Cartisoara. S-a stins din viata in 1911, la intoarcerea spre casa, in Muntii Bucegi. Este inmormantat la Sinaia. "Aici doarme Badea Cartan, visand la intregirea neamului sau!"