De pe "marea scena a tarii", pe micul ecran

"Participarea la «Cantarea Romaniei» era o obligatie de serviciu a fiecarui redactor", isi aminteste Eugen Dumitru, realizator de programe tv.
"Participarea la «Cantarea Romaniei» era o obligatie de serviciu a fiecarui redactor", isi aminteste Eugen Dumitru, realizator de programe tv.

In anii ’80, programele de divertisment s-au "subtiat" din ce in ce mai mult, rolul propagandistic al televiziunii devenind tot mai vizibil pentru publicul telespectator. O buna parte a orelor de emisie erau ocupate cu transmiterea Festivalului National "Cantarea Romaniei" - un adevarat maraton, intins pe parcursul unui an intreg. "Participarea la «Cantarea Romaniei» era o obligatie de serviciu a fiecarui redactor", isi aminteste Eugen Dumitru, realizator de programe tv.

NASCUT LA CEAS ANIVERSAR. Decizia initierii acestui festival-mamut fusese luata in iulie 1976, la primul Congres al Educatiei Politice si Culturii Socialiste. In 1977 se aniversau, in stilul festivist al epocii, "Centenarul obtinerii independentei de stat a Romaniei", "70 de ani de la rascoalele taranesti din 1907" si "55 de ani de la aparitia Uniunii Tineretului Comunist". Festivalul urmarea de altfel, sa inglobeze "toate manifestarile cultural-artistice profesioniste si de amatori", dupa cum era anuntat in presa de epoca. Intre decizia Congresului si transpunerea ei in practica nu a curs prea multa apa pe Dambovita: prima editie a fost lansata in 1976 si s-a incheiat in vara anului urmator.

CU SI PENTRU "OAMENII MUNCII". Scopul declarat al unei asemenea desfasurari de "forte artistice" era acela de a identifica, selecta si promova la scara nationala noi talente din randurile "oamenilor muncii de la orase si sate". Posesori ai vreunui talent artistic - poate nedescoperit sau insuficient exploatat - "oamenii muncii" aveau pentru prima data posibilitatea sa treaca de la strung pe scena caminului cultural, si de pe scena pe micul ecran. In felul acesta se rezolva si problema timpului liber, redus si pus mai bine sub controlul autoritatilor. Totodata, prin "arta angajata" prezentata pe scena se aduceau nesfarsite elogii partidului si "conducatorului iubit". Festivalul "Cantarea Romaniei" devenind subiect de bancuri politice si motiv de enervare si exasperare in traiul cotidian din comunism.

"Lumini si umbre" a fost prima telenovela - o specie aparte insa, in stil comunist. Tot TVR a lansat dupa ’90 moda telenovelelor, difuzand "Sclava Isaura"

"Programul de masuri pentru aplicarea hotararilor Congresului al XI-lea al Partidului si ale Congresului educatiei politice si al culturii socialiste in domeniul ideologic si cultural-educativ" oferea amanunte legate de organizarea practica a festivalului. Urma sa se desfasoare in patru etape - de masa, judeteana si a sectoarelor din Capitala, interjudeteana si etapa republicana finalizata cu galele artistilor laureati.

BALERINII OPEREI SI CALUSARII DIN OLT. La prima editie a festivalului "Cantarea Romaniei" participasera artisti amatori din armata, sindicate, cooperatia mestesugareasca, din scoli si de la sate - in total peste 1,7 milioane de persoane, dintre care peste 400.000 de "creatori". A plouat cu premii - 391 de premii intai, 416 premii doi, 483 premii trei si 221 premii patru. Dupa presa vremii, in festival s-au distins, deopotriva, tulnicaresele din comuna Avram Iancu, balerinii Operei Romane, dansatorii din comuna Flamanzi, fetele de la Capalna, calusarii din Olt, Teleorman si Arges, corpul de balet al Operetei, elevi, vanatori de munte, marinari, solisti de muzica usoara si populara.

"BUCATARIA" TRANSMISIILOR. Pentru televiziune, un subiect de o asemenea amploare, care se desfasura pe parcursul unui an, la realizarea caruia "isi dadeau concursul" milioane de artisti amatori si profesionisti, era o grea incercare. "Participarea redactorilor din televiziune la «Cantarea Romaniei» presupunea o prospectie foarte riguroasa, o multime de variante de sumar, vizionarea a sute de formatii artistice, rememoreaza Eugen Dumitru, realizator de programe de divertisment in TVR. Din echipa faceau parte un regizor coordonator, cel putin doi regizori artistici si doi regizori de platou, a caror sarcina era sa realizeze acele lozinci vii, facute din oameni. Era o adevarata «bucatarie»."

BUNE SI RELE. Ca in orice lucru, descris cu onestitate, au fost si aspecte pozitive, ne asigura Eugen Dumitru. Pentru cei mai multi dintre artistii amatori, o aparitie la televizor era o mare realizare si o sansa nesperata de afirmare. "Cel care era pus in situatia de a realiza un astfel de spectacol, spune Eugen Dumitru, - compus de fapt din mii de spectacole, in care avea de-a face cu alte mii de formatii si artisti individuali - , avea la indemana o intreaga echipa de profesionisti. In plus, mergeam mult in teritoriu, unde se statea cel putin doua saptamani pentru prospectare, pentru selectare. Se "batea" zona in care urma sa se faca filmarile si astfel aveai ocazia sa vezi locuri minunate, sa cunosti tot felul de oameni, dintre care unii erau chiar talentati. Uneori au mai "scapat" si lucruri de calitate. Formatii sau solisti talentati, care ulterior au facut cariera, au debutat la acest festival. Solista de muzica populara Daniela Condurache este numai un exemplu. Grupurile studentesti, astazi atat de celebre "Divertis", "Voua", si-au facut debutul de asemenea la «Cantarea Romaniei»."

„ANTENA VÃ... APARTINE" Intre 1977 si 1981, Televiziunea RomAna a prezentat o serie de emisiuni, n scopul descoperirii si promovarii de noi talente din rAndul oamenilor obisnuiti. Sub genericul „Antena va apartine", „Antena CAntarii RomAniei", „Gala Antenelor", „Descoperirea RomAniei", „Redescoperirea RomAniei" au fost realizate de poetul Adrian Paunescu. „Aceste emisiuni au reprezentat o deschidere catre valorile autentice, si aminteste realizatorul lor, pe care le-am privit fara prejudecati, le-am asezat lAnga talentele consacrate si le-am pus n situatia de a lucra. Unele dintre aceste valori exista si astazi - de la Veta Biris, pe care am descoperit-o n judetul Mures, pAna la Victorita Dinu din Craiova, toti cAntaretii de folk, de balade si ceilalti." „TU, ARDEAL,/ TU, ARDEAL" „Foarte important, deci, cu aceste emisiuni, a fost faptul ca am readus repertoriile la ceea ce fusese nainte si, n plus, l-am si mbogatit, apreciaza Adrian Paunescu. De pilda, versurile la cAntecul «Tu, Ardeal, tu, Ardeal», le-am scris la Manastirea RAmeti, din Muntii Apuseni. Preasfintia sa parintele Emilian mi-a sugerat sa scriu, dupa ce am ascultat prima data varianta religioasa. Astfel s-a ajuns ca un cAntec national sa ocupe teritoriul ocupat anterior de un cAntec religios." „STEAUA SUS RÃ...SARE/ STEAUA CLASEI MUNCITOARE" LucrAnd la aceste emisiuni, Adrian Paunescu a relansat cAntecul „Treceti, batalioane romAne Carpatii", interzis la acea data. „Eram n judetul Mures, si-a amintit poetul, stateam n sala, se cAntau tot felul de cAntece proaste. Le-am tot respins, oamenii erau la un moment dat exasperati. Atunci s-a implicat primul secretar Gheorghe Pop, care a spus «Ia cAntati tovarasului de la Bucuresti cAntecul acela interzis, pe care l cAntam noi dupa 12 noaptea!». Si atunci corul, dirijat de profesorul Baiutan, a cAntat «Treceti batalioane romAne Carpatii». M-a emotionat foarte mult. Am ajuns cu cAntecul la Bucuresti si mi s-a respins la toate vizionarile - erau n total sase, de la redactia televiziunii si pAna la Sectia de Agitatie si Propaganda a Comitetului Central. Atunci am cerut audienta la Ceausescu, m-am dus cu casetofonul si i-am pus sa asculte. Acest cAntec, dar si alte cAteva, de asemenea interzise atunci, de exemplu, „Hai sa-ntindem hora mare", care se cAnta n Apuseni. I-au placut si le-a dat drumul. L-am mai rugat odata sa facem trei emisiuni cu datini si obiceiuri de Craciun, cu colinde. A fost de acord, cu conditia sa schimbam versurile. Voia, de exemplu, sa spunem «Steaua sus rasare/ Steaua clasei muncitoare». PAna la urma nu le-am mai facut."