Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FAMILIA BALACEANU
Neamul Balacenilor dainuieste de peste sapte veacuri. Potrivit traditiei orale a Balacenilor, primul membru cunoscut al familiei este un cneaz din Balaci, Teleorman. Ctitori de biserici - au ridicat 16 lacasuri de cult - , inteligenti, unii risipitori, Balacenii au jucat un important rol in destinul Munteniei.
Ramura prahoveana a familiei il pomeneste pe Emanoil (Manolache) Balaceanu, cel care a infiintat pe mosia lui de la Scaieni "o colonie fourierista", primul experiment socialist de la noi. Mosia Scaieni din Prahova a fost zestrea primita de Elena Greceanu, cand s-a maritat cu Atanasie Balaceanu. Acesta a fost insa un om risipitor, nefiind in stare sa le lase fiilor lui, Ion si Manolache, decat o gramada de datorii si ipoteci pe care cei doi nu au putut niciodata sa le descurce. Atanasie, dar si urmasii lui au inceput sa cheltuiasca averea in jocurile de noroc si cu frumoasele vremii, fiind un exemplu tipic al decadentei unor boieri, cum scria Constantin Balaceanu-Stolnici in "Saga Balacenilor". Astfel se spune ca, in 1831, Manolache a fost admonestat de mitropolit, fiindca avea "tiitoare la aratare".
EXPERIMENTUL. Manolache a fost un om instruit, avand o biblioteca plina de carti in limba greaca, latina si franceza. Se presupune ca a citit lucrarile socialistilor utopici, in special pe cele ale lui Saint-Simon si Charles Fourier, aderand astfel la ideile acestora. Nonconformist, "visator entuziast care nu traia in lumea realitatilor", cum l-a caracterizat Ion Ghica, iute la manie, necontrolat in vorbe si fapte, Manolache Balaceanu a ramas in istoria noastra ca intemeietor, la 10 martie 1835, impreuna cu prietenul lui Teodor Diamant, al Falansterului de la Scaieni sub numele de Societatea agronomica si manufacturiera. La Paris, Teodor Diamant s-a imprietenit cu Fourier, iar la intoarcerea in tara a devenit obsedat de ideea de a crea un "falanster" dupa modelul imaginat de utopistul francez. Singurul care s-a oferit sa-i puna la dispozitie proprietatea pentru acest experiment este Manolache Balaceanu, desi era "inglodat de datorii". "Colonia" infiintata de cei doi este o adaptare la realitatile romanesti si nu o copie fidela a modelului elaborat de Fourier. Legal, colonia functiona pe baza unui contract de arenda incheiat intre primii zece membri ("soti") si proprietarul mosiei, Em. Balaceanu, care era fondator si director al "Sotietatii". Nu dupa mult timp, lui Diamant i-a pierit entuziasmul si l-a parasit pe Manolache, acesta ramanand "sa se zbata singur" pentru a face colonia sa existe. Dupa un an, sase luni si douazeci de zile de existenta, falansterul de la Scaieni a fost desfiintat. O data cu el au disparut si cladirile si toate acareturile.
Frumosii "nebuni"
 |
Sagetile
cu varful
in jos reprezinta simbolul destinului amar al neamului, dar si pedeapsa ce ii asteapta pe cei care se vor napusti cu ura asupra Balacenilor |
Domnule academician, se spune ca fiecare neam are o trasatura de caracter ce se transmite generatiilor. Care ar fi caracteristica familiei Balaceanu?
E greu de spus. Dar un cronicar spunea la un moment dat ca Balacenii sunt nebuni. Plini de curaj, isi sacrifica propriile interese pentru idei care gandesc ei ca sunt bune pentru tara. Noi intotdeauna am urmat acest model, sa cautam solutii care sa contribuie la ameliorarea vietii Munteniei.
Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară
Citește pe Antena3.ro
Cum explicati aceasta longevitate a neamului?
Au fost capabili. Au fost muncitori, cititi, au avut inteligenta necesara si si-au asumat raspunderi.
Ce vi se spunea, cand erati copil, despre trecutul familiei?
Nu ni se vorbea. Din atatia ani afli despre trecutul tau fara sa fie o lectie speciala. Din albume, de la parinti, din cateva date aruncate intamplator. Aveam repere si din paginile de istorie, apoi bunicul avea intr-o lada documente pe care ni le arata si pe care le pastrez eu. Aveam documente si din familia strabunicii mele, despre familia Balacenilor care urca pana la anul 1300.
Ati cercetat trecutul familiei Balaceanu. Ati gasit un stramos cu care sa va puteti identifica?
Nu. Fiindca si vremurile s-au schimbat. Pana la bunicul meu, toti din neamul Balacenilor au fost mari dregatori ai tarii. Dupa aceea au facut politica, dar nu au mai fost cu functii mari. Iar eu am facut medicina. In familia Balacenilor am fost primul medic.
In ce perioada v-ar fi placut sa traiti tot in neamul Balaceanu?
Nu pot sa spun, pentru ca eu chiar am avut o viata fericita. Sigur, au fost momente dificile, periculoase, dar una peste alta am avut o viata frumoasa.
Cand vremurile s-au schimbat, numele pe care il purtati nu mai era suficient. Chiar va facea rau. Ce v-a ajutat sa pastrati respectul celor din jur, respect pe care stramosii dvs. il aveau doar prin nume?
In perioada comunista, numele meu era de rau. Prin educatia primita - sa invat, sa studiez, sa-mi vad de treaba - am practicat o profesiune de buna calitate si oamenii respectau profesiunea mea. Dar, daca n-as fi apartinut acestei familii, probabil ca as fi ajuns membru al Academiei inca de pe vremea aceea. Numele mi-a facut rau, renumele, bine.
Cum a fost viata la conacul boieresc de la Stolnici?
Fara griji financiare, sub mana forte a parintilor, profitand de tot ceea ce iti ofera tara, calarie, trasura, aveam si o motocicleta si umblam prin satele vecine, ne jucam cu cei de la tara, duminica mergeam la hora, sarbatorile le petreceam frumos, cu oamenii din sat. In vacante, o luna mergeam la Eforie si o luna, la Sinaia. Acum ma duc uneori acolo si ma simt foarte bine, ca acasa.
Cine a adaugat numele Stolnici?
Bunicul meu, ca sa faca deosebirea intre ramuri, cu cea de la Scaieni, dar nu a intrat in numele oficial. Il folosim noi in activitatea noastra zilnica.
Ramura de la Scaieni mai are urmasi?
Exista acum un mare bancher in Franta, Emanoil Balaceanu, urmas prin femei al neamului. Bunica si mama lui si-au pastrat numele de Balaceanu si i l-au transmis. El are trei fete si mi-a spus ca vrea ca una dintre ele sa-i poarte numele si sa continue astfel familia ramurei celui care a facut Falansterul de la Scaieni.
"Sa ai teama de Dumnezeu nelipsita din mintea ta si din inima ta, inchinandu-te dimineata si seara"
"Despre conducerea sau regele sau stapanul din locul unde va aflati sa nu deschideti nici o conversatie"
"Deoarece limba franceza a ajuns sa fie «cununa limbilor», ocupati-va de ea cu mare grija"
"Dupa matematici va veti initia intr-o parte a dreptului"
"Limba greaca, cea mai necesara, zilnic sa stabiliti o ora in care sa o studiati" - Din sfaturile lui Constantin Balaceanu (1815) catre copiii sai aflati in strainatate
"Despre conducerea sau regele sau stapanul din locul unde va aflati sa nu deschideti nici o conversatie"
"Deoarece limba franceza a ajuns sa fie «cununa limbilor», ocupati-va de ea cu mare grija"
"Dupa matematici va veti initia intr-o parte a dreptului"
"Limba greaca, cea mai necesara, zilnic sa stabiliti o ora in care sa o studiati" - Din sfaturile lui Constantin Balaceanu (1815) catre copiii sai aflati in strainatate
|
CEL CARE A CREZUT IN UTOPIE
|
|
Manolache Balaceanu (1807-1842) a fost casatorit cu fiica clucerului Dumitrache Stefanescu Kretulescu, de la care a avut o singura fiica, Lucretia (Luxita). Nonconformistul Manolache nu a reusit sa se adapteze vietii de familie, asa incat sotia lui a divortat de el, lasandu-si fiica in grija tatalui. Acesta si-a luat drept tovarasa de viata o fosta roaba tiganca de pe mosia lui, "frumoasa si desteapta, cu stiinta de carte, care i-a daruit patru copii". Desi i-a recunoscut pe acesti copii, ei nu au fost considerati Balaceni. Manolache a fost "praporcic" (sublocotenent), apoi ajunge "subcomandir de pluton", functie din care a demisionat in 1833. Initial s-a spus ca rolul lui Manolache Balaceanu in crearea Falansterului de la Scaieni a fost doar ca i-a pus lui Teodor Diamant mosia la dispozitie. In realitate, Manolache a fost fondatorul si conducatorul Societatii, "cel care s-a straduit sa organizeze activitatea aici, suportand toate greutatile morale, fizice si financiare, si cel care a avut de indurat si represiunile autoritatilor. Teodor Diamant a elaborat programul teoretic, parasind apoi experimentul de indata ce s-au ivit primele dificultati", spune acad. Balaceanu. La falanster, fiecare "sot" si-a adus contributia in functie de capitalul investit, de puterea sa de munca, si de talent. La un moment dat, aici lucrau 80 de oameni. Destramarea "coloniei" a avut mai multe motive: mosia era grevata de datorii; o alta cauza a fost firea dificila a lui Manolache, dar si permanenta ostilitate a autoritatilor. Distrus de cutremure, inundatii, dar si din neglijenta urmasilor, Falansterul de la Scaieni a ramas doar in istorie. Manolache Balaceanu a murit in 1842, la numai 35 de ani.
|
|
|
|
"Tarile Romane au fost conduse vreme de cateva veacuri de sase-sapte familii de boieri mari. Domnitorii veneau, plecau, familiile boieresti ramaneau. Cu umbrele si luminile lor, cu intrigile respective. Ei au reusit sa mentina independenta culturala si, intr-un anumit fel, politica" -
acad. Constantin Balaceanu-Stolnici
CARTURARUL BOGATConstantin Balaceanu (1764-1831), al cincilea din neam cu acest nume, a fost descris ca "una dintre cele mai stralucitoare figuri" din familie. Citea si vorbea limbile franceza si neogreaca, fiind si un bun cunoscator al celor doua culturi. Gheorghe Lazar l-a considerat un adevarat carturar, apartinand unei generatii de oameni instruiti, printre care Iordache si Dinicu Golescu, Ion Cantacuzino. Cand avea 20 de ani s-a recasatorit (prima sotie ii murise) cu o fata bogata si de neam, Sultana Parscoveanu. Au avut patru baieti si doua fete, de educatia carora s-a ocupat. Traditia Balacenilor secolului al XVIII-lea cerea sa-si puna copiii sa invete carte. Constantin era stapan pe cea mai mare parte a domeniului de la Balaci, cu toate satele din jur, pe care l-a sporit prin achizitionarea altor mosii. A fost proprietar la Stolnici si la Coslegi, unde de asemenea si-a marit mosiile cumparand pamant de la mosneni. "Pe langa aceste mari proprietati agricole, cu terenuri arabile, vii, livezi, paduri, izlazuri, iazuri, conace, mori, carciumi si toate acareturile, mai avea case, pravalii, ateliere, brutarii s.a. in Bucuresti", scria Constantin Balaceanu Stolnici in "Saga Balacenilor". Pe langa principalele lui mosii a ctitorit biserici. Fiind un bun gospodar, a reusit sa ajunga unul dintre cei mai bogati boieri ai tarii si cel mai instarit dintre toti Balacenii, din toate timpurile. "Am fost oprit de la foarte multe lucruri, dar, avand o profesiune importanta, am putut sa fac medicina, apoi cercetare, sa-mi fac lecturile mele, sa gust din tot ce inseamna cultura si spiritualitatea. " - acad. Constantin Balaceanu-Stolnici |
