Descantec de "girafa"

La cinci ani recita la balci "Zebra, dunga, dunga". A crescut frumos si canta de se trezesc si stelele.

Tatal ei isi inchipuia ca o sa ajunga o mare artista. Nu-si imagina ca o sa creasca atat de mult, incat sa se aplece de cate ori intra pe usa. Din cauza inaltimii, in adolescenta, Maria Magdalena Danaila - caci ea este folkista cu picioarele pan’ la stele - a fost tinta tuturor ironiilor: "Mi-a fost greu sa-mi gasesc un prieten. Abia la 18 ani am avut primul iubit. Mi se spunea Camila si Girafa. Dar m-am razbunat din clipa in care m-am urcat pe scena. Lumea se uita altfel la tine cand esti foarte inalta. Cand mergeam la concursurile de turism montan, cineva mi-a zis: «A urcat Regina pe scena!»".

Spre deosebire de multi care se dau artisti, Maria Magdalena are respect pentru scandura scenei. "Am fost aleasa pentru a urca acolo. De multe ori am simtit ca sunt o marioneta in mainile lui Dumnezeu. Am impresia ca nu mai detin eu controlul. Cineva acolo sus apasa pe niste butoane si-mi da drumul. Este vocea mea, o recunosc, e muzica mea, dar parca nu sunt eu."

SE FACE DREPTATE! "Descantec de ploaie" si "Surpriza" au prins viata in 1995 la "Floare de Colt", Festivalul de folk din Giurgiu. "Dan Vana a ramas crucis cand a auzit «Descantec de ploaie». Se minuna cum de am putut sa pun ditamai cearsaful de poezie, scrisa de Ana Blandiana, pe muzica si sa-l impart atat de bine. Nu mi se pare normal sa tai din poezie. Cum sa-ti permiti sa modifici ceea ce n-ai creat tu? Este drept ca din acele cantece nu se intelege nimic. Exista un Dumnezeu care face dreptate..."

Dupa "Floare de colt" a urmat "Floare de ger", din Calafat, unde a luat medalia de bronz. Mult timp a trecut pana cand "Descantec de ploaie" a fost detronat. Toata lumea ii cerea sa-l cante. Abia "Ce mai faci", pe care a scris-o in 1998, a mai echilibrat balanta. "Pentru tot ceea ce faci in viata trebuie sa platesti un tribut. Ma pregatesc sa devin actrita si nu o sa ma deranjeze la inceput daca voi fi chemata in spectacole pe mai putini bani. Stiu ca o sa «contabilizeze» acolo sus, la Doamne-Doamne, unde se fac deconturile. N-ar fi trebuit sa conteze prea tare cati bani a luat fiecare la «Folk you!». Asa cum se fac concerte pentru bolnavii de SIDA, tot asa trebuie tratata muzica folk, care este pe moarte", ne-a marturisit Maria Magdalena.

"Am dat la Actorie tot in folosul muzicii, pentru a invata sa ma descarc si sa dau expresie emotiilor, a tot ceea ce vine dinauntru, fericire, tristete... Fiind foarte inalta, niciodata n-am crezut ca o sa am sansa de a juca. Insa profesorii mi-au zis ca sunt destule femei puternice in istoria teatrului pe care le pot interpreta" - Maria Magdalena Danaila

COLECTIE DE LUX CU FOLKISTI "Detestam muzica usoara. Am respins-o din start, pentru ca simteam ca nu ma reprezinta. Folkul este o adresare simpla, de la om la om, de la suflet la suflet. Simplu, dar nu simplist. Dar muzica usoara mi s-a parut simplista! Nu voiam in nici un caz sa aud «Macarale, macarale» sau altceva de soiul asta!", ne-a marturisit Mircea Bodolan. Si anul acesta, Bodi ne-a cantat cu sufletul la "Folk you!". "Acest festival marcheaza iesirea definitiva a folkului din umbra Cenaclului Flacara, caruia cu totii i-am platit tribut intr-o mai mica sau mai mare masura. Inca un lucru bun ar fi faptul ca s-au adunat, ca intr-o colectie de lux, cele mai mari nume pe care de atatea ori publicul le-a vazut separat." "CODRUL VEGHEAZA CA UN ZEU" "Fug in padure singura-n noapte/Ma urmareste tainica umbra ta/Amintirea noastra ma-nfioara/Fericirea moarta ma doboara/Si plang, si alerg a cata oara/Vocile noptii freamata-n codru/Pasii se-avanta-n iarba ne-ncetat/Pasarile vorbelor tac/Ochii tai ii simt mai aproape/Dar plang si alerg tacuta-n noapte/Ingenunchez sleita/Ochii mei noaptea-n frunte-i simt/Ca mi-e frig si ma cuprind/Te strig in noapte tremurand/Unde te-ai dus nici noaptea nu stie/Plange si roua-n iarba c-ai plecat/Vantul se alinta-n parul tau/Simte si el cat mi-e de greu/Iar codrul vegheaza ca un zeu" ("Geana inlacrimata", Maria Magdalena Danaila) O LACRIMA-N NOAPTE "Noaptea a trecut ca o intristare de temut/Zorii au venit ca un zambet nerostit/Rupta din tristete lacrima s-a spulberat/Focul am supus ca pe un legamant nespus/Dar azi te-am revazut/Ca pe un vis de necezut/M-am reoglindit in tine/Si mi-a fost un pic rusine/O lacrima-n nopte a sclipit cand ne-am salutat zambind/Ce mai faci?/ Merci bine/Cred ca mi-a fost dor de tine/Nu ne-am mai plimbat pe sub castani/De vreo suta si ceva de ani/Sangera-cuvant nepasarea ta de vant/Iar sufletul imi arde/Si se scurge in pamant/N-as putea acum sa spulber amintiri de scrum/Cum de poti zambi si in ochi ma poti privi/Vorbe nu gasim si ochi in ochi ne tot privim/Dar cum sa-ti spun ca niciodata nu voi fi de tine vindecata/Fara mine unde pleci, nu stiu, dar iti simt sufletul pustiu..." ("Ce mai faci?", Maria Magdalena Danaila)