Domnitorii vicleniei

Istoria consemneaza ca multe dintre bataliile castigate de marii conducatori, precum Decebal, Vlad Tepes sau Stefan cel Mare, s-au datorat unor trucuri.

"Lanci nenumarate s-au frant atunci si multimea sagetilor a fost nenumarata, ca vazduhul nu se mai vedea de desimea lor; raul acela curgea rosu de sangele ce iesea din multimea trupurilor cazute. Asa se varsa sange mult, de erau vaile crunte" Cronicar bulgar

Fie ca s-au folosit de copaci, pentru a-i induce in eroare pe adversari privind numarul real al soldatilor, fie ca si-au atras inamicii in mlastina, domnitorii au invins cu ajutorul vicleniei.

SOLDATII COPACI. Decebal (86-106) a fost unul dintre cei mai mari regi ai dacilor. Foarte multe dintre victoriile repurtate impotriva romanilor s-au datorat, nu atat numarului mare de soldati de care dispunea, cat mai ales istetitimii regelui. Spre exemplu, in anul 88 I.Hr romanii (condusi de generalul Tettius Iulianus) au castigat lupta de la Tapae si au reusit sa-i nimiceasca aproape in intregime pe daci. Spre surprinderea lor, a doua zi, cand se hotarasera sa dea lovitura de gratie inamicilor, romanii au vazut ca armata geto-daca ii depasea numeric, in ciuda pierderilor din ajun. Fiind convins ca, pe timpul noptii, Decebal a primit ajutoare, Tettius Iulianus a cerut pacea, pe care regele dac s-a grabit sa i-o acorde, cu anumite conditii, bineinteles. Dar ce s-a intamplat, in realitate? Conducatorul getilor nu primise nici o intarire, ci le ceruse soldatilor sai sa taie cativa copaci, pe care apoi i-au imbracat in hainele ostasilor morti. Iata cum, datorita unui truc simplu, o infrangere se poate transforma intr-o victorie.

RETRAGERE STRATEGICA. Istoria romanilor abunda de astfel de exemple. Marele domnitor moldovean Stefan cel Mare(1457-1504) a obtinut nenumarate victorii impotriva turcilor, folosindu-si inteligenta. Cum de cele mai multe ori otomanii ii depaseau numeric pe moldoveni, acestia din urma trebuiau musai sa-i pacaleasca pe adversari. Cel mai elocvent exemplu este batalia de langa Podul Inalt, de la 10 ianuarie 1475. Ei bine, turcii condusi de Suleiman Pasa, erau de trei ori mai numerosi decat moldovenii. In aceste conditii, domnitorul moldav, folosindu-se de ceata deasa si de relieful accidentat, a simulat un atac, dupa care s-a retras strategic. Crezand ca i-au invins pe modoveni, turcii s-au bulucit in urma lor. Numai ca, in loc sa dea peste ostenii inamici, otomanii s-au trezit impotmoliti intr-o mlastina, de unde n-au mai putut scapa. Din nou, o viclenie a condus la o victorie, care initial parea imposibil de obtinut.

PRINSI LA STRAMTOARE Si Mihai Viteazul (1593-1601), domnitor al Tarii Romanesti, i-a invins pe turci printr-un siretlic. Fiind constient de superioritatea numerica covarsitoare in favoarea inamicilor condusi de Sinan Pasa, voievodul si-a atras dusmanii la Calugareni, pe Valea Neajlovului, intr-un loc stramt. Otomanii, strabatand terenul ingust, nu si-a putut desfasura toate trupele, astfel ca doar cea din frunte putea intra in lupta. Insusi comandantul turc a cazut in Neajlov, pierzandu-si cei doi dinti pe care ii mai avea. Viata lui Sinan Pasa a fost salvata de un ienicer. IN NOROI CU OTOMANII! Mircea cel Batran (1386-1418) a castigat nenumarate batalii, datorita istetimii native. In celebra lupta de la Rovine, armata condusa de sultanul Baiazid Fulgerul a fost zdrobita. Domnitorul roman s-a folosit de relieful accidentat si noroios, castigand batalia. Aceasta lupta a fost consemnata de un cronicar bulgar: "Lanci nenumarate s-au frant atunci si multimea sagetilor a fost nenumarata, ca vazduhul nu se mai vedea de desimea lor; raul acela curgea rosu de sangele ce iesea din multimea trupurilor cazute ... Si perdu Baiazid oastea sa cu totul. Iara Pasii si Voievozii pierira cu totul : atunci pieri Constantin Dejanovici si Marco Kralovici. Asa se varsa sange mult, de erau vaile crunte". TEPES DEGHIZAT IN TURC Vlad Tepes (1456-1462) a fost unul dintre cei mai inventivi domnitori. Pe langa clasicele atrageri ale inamicilor in locuri stramte sau mlastinoase, voievodul roman ataca oastea otomana la adapostul intunericului. La fel s-a intamplat cand a vrut sa ucida capetenia cotropitorilor. Cu o mana de soldati, imbracati turceste, el a reusit sa ajunga pana in cortul padisahului, fara a intampina rezistenta. Numai ca acesta nu se afla acolo, iar atacul a dat gres. Idee de invidiat, insa!