POSADA SI ROVINE
Misterul din jurul povestilor despre luptele purtate de domnitorii romani Basarab I Intemeietorul si Mircea cel Batran in locurile numite Posada si Rovine s-a adancit peste secole.
In lipsa unor documente care sa ateste veridicitatea legendei, istoricii
n-au reusit sa cada de acord asupra locului in care s-au dat vestitele batalii, si, in unele cazuri, nici macar asupra datei acestora. Certitudini sunt putine, restul e doar legenda...
Un brav voievod roman: Matei Basarab. Un rege maghiar ce poftise la pamanturile romanesti: Carol Robert de Anjou. Povestea continua asa: Voda Basarab incearca sa-l induplece cu insemnate bogatii pe avidul rege ca sa-si apere hotarele. Afland ca in tara lui Basarab se gaseste de zece ori mai mult, regele ungur hotaraste sa vina si sa ia tot ce afla mai de pret. Cu o oaste mica, fara arme, voievodul roman mai-mai ca se hotarase sa sporeasca darile. Dar, sfatuit de fiul sau Nicolae, pune la cale un plan de lupta care zdrobeste armata regelui. Dupa ce a pustiit totul in cale, domnitorul i-a atras pe dusmani intr-un loc stramt, stancos si prapastios, numit Posada. De sus s-au pravalit peste invadatori pietre, busteni si sageti. Oastea regala si-a gasit sfarsitul in acea stramtoare. Regele insusi s-a salvat schimbandu-si straiele cu cele ale unui ostean credincios. Pentru a multumi lui Dumnezeu, Basarab a ridicat o biserica mare la Campulung. Aceasta e doar legenda...
|
BATALIA DE LA ROVINEIn dictionar, cuvantul "rovina" denumeste o "groapa, adancitura, surpatura de teren, rapa (mocirloasa), un loc mlastinos; o mlastina sau o mocirla". La fel ca si in cazul luptei de la Posada, locul confruntarii dintre oastea romana, condusa de domnitorul Mircea cel Batran si sultanul Baiazid, nu este cunoscut. Mai mult, in acest caz istoricii plaseaza evenimentul la date diferite, 10 octombrie 1394 si 17 mai 1395. Exista insa si o a treia varianta: au fost doua batalii. "De multe ori in istoria relatiilor intre otomani si romani s-a intamplat asa. A fost o prima campanie, si in scurt timp i-a urmat alta. Exista o serie de documente, cronici slave, bizantine, otomane, dar la timpul respectiv cunostintele geografice erau foarte sumare.IZVOARELE ISTORICE CONFIRMA O PARTE A LEGENDEIUnul dintre elementele care se sustine din punct de vedere istoric este tactica luptelor. Basarab I, la Posada, si Mircea cel Batran, la Rovine, si-au invins dusmanii in acelasi mod. "Il lasi pe adversar sa inainteze, incerci sa castigi timp, mizezi pe faptul ca, evitand o confruntare decisiva, adversarul oboseste si il lovesti cand este epuizat. In Cronica de la Viena, care vorbeste despre lupta de la Posada, se mentioneaza ca la trecerea prin defileu, de ambele parti erau plasati soldati care aruncau cu pietre; armata ungara nu putea sa mearga inapoi pentru ca valea fusese inchisa si inainte drumul era blocat. In cronica se spune ca lupta a durat o saptamana, dar e probabil o exagerare... Uneori, cronicarii medievali, pentru a da un plus de savoare relatarii, povesteau anumite anectote cu caracter moralizator pentru ca cititorii sa perceapa un anumit lucru. Sunt foarte multe batalii de-a lungul Evului Mediu in care se spune ca un vasal i-a dat unui rege hainele pentru ca regele sa poata fi salvat...", spune istoricul Ovidiu Cristea.VARIANTA PLAUZIBILA "CRONICARII DIN ACEA VREMEnu-si propuneau sa dea foarte multe indicatii topografice, putini aveau in minte o harta oarecare, altele erau elementele care ii interesau. Cea mai plauzibila varianta a locului desfasurarii bataliei de la Rovine este pe Arges, pentru ca in Evul Mediu o campanie, din punct de vedere logistic, urmarea sa-si atinga cat mai repede scopul: lovitura principala se aplica spre capitala tarii respective. E de presupus ca trupele otomane s-au intdreptat spre Targoviste, capitala Tarii Romanesti la acea vreme", explica istoricul Ovidiu Cristea. |