Festivalul fantoma

Daca ar fi sa riscam o definitie a ceea ce a fost "Mamaia", am spune ca este festivalul care a lansat vedete.

Sile Dinicu (dreapta), langa compozitorul H. Malineanu

Daca ar fi sa riscam o definitie a ceea ce a fost "Mamaia", am spune ca este festivalul care a lansat vedete.

Explicatia este simpla: "Mamaia" a fost, in primul rand, un festival de creatie. Nu putem spune ca mai este un festival de creatie, pentru ca nu mai este nici macar festival. Ne pare rau sa observam acest lucru, dar din 2000 incoace este un brand facut posta de cateva televiziuni nationale, la preturi de centura. Nici una nu si-a pus problema responsabilitatii strivitoare pe care ar fi trebuit sa o aiba fata de prestigiul acestui festival.

Primul generic, in 1963

PLEIADA. Iata in ce consta povara acestei responsabilitati: Sile Dinicu, Alexandru Imre, Horia Moculescu (dirijori), H. Malineanu, V. Veselovski, Radu Serban, Temistocle Popa, Noru Demetriad, Florentin Delmar, Elly Roman, N. Kirculescu, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Florin Bogardo, Edmond Deda, Laurentiu Profeta, Sergiu Malagamba, Ion Cristinoiu, Horia Moculescu, Marius Teicu, Jolt Kerestely, Vasile V. Vasilache, Camelia Dascalescu, Ionel Tudor, Cornel Fugaru, Marcel Dragomir etc. (compozitori), Pompilia Stoian, Anda Calugareanu, Dan Spataru, Sergiu Cioiu, Dorin Anastasiu, Aura Urziceanu, Doina Badea, Margareta Paslaru, Dida Dragan, Stela si George Enache, Cornel Constantiniu, Marina Voica, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Angela Similea, Aurelian Andreescu etc. (cantareti), Aurel Storin, Constantin Carjan, Mihai Maximilian, Mihai Dumbrava, Aurel Felea, Romeo Iorgulescu, Harry Negrin, Flavia Buref, Eugen Mirea, Alexandru Mandy, Sasa Georgescu, Eugen Rotaru, Andreea Andrei etc. (textieri). Sunt doar cateva nume care ar putea sugera organizatorilor cam care este amploarea mizei. Acelasi lucru ar fi valabil si pentru producatori, daca acestia ar mai exista, pentru ca, trebuie spus, in momentul de fata, Festivalul de la Mamaia NU ARE PRODUCATOR.

Margareta Paslaru, la Mamaia

CUI PRODEST? Se pare ca nu le pasa. Se pare ca nimanui nu-i mai pasa cum trebuie sa fie "imbracat" un festival national. Un asemenea eveniment este ca o duminica. In satele romanesti (cate au mai ramas) taranii se imbraca duminica in hainele cele mai frumoase si se duc la biserica. Cam asa a fost (dar nu mai este) Festivalul national de muzica usoara Mamaia. Oamenii se primeneau in ce aveau mai frumos si mai curat si se duceau la "Mamaia", ca la o sarbatoare. Acum se duc in blugi si papuci de plaja sau, si mai rau, in costum de baie (cand nu ploua). Aceasta este tinuta pe care le-o inspira faimosul Festival Mamaia. Il mai numim asa in virtutea inertiei. Pentru ca, altfel, imparatul e gol, iar noi ne prefacem ca este imbracat. Televiziunea s-a spalat pe maini de "Mamaia", desi o lunga perioada erau de neconceput una fara alta. In al doilea rand, preselectia este un fel de play-back. Adica, se simuleaza alegerea unor concurenti alesi dinainte. In al treilea rand, asa cum am mai spus, nu exista producator. In al patrulea rand, juriul este alcatuit mai mult din membri ai Consiliului Judetean Constanta (organizatorul), decat din membri ai Uniunii Compozitorilor.

Premianta Doina Badea

LEGE. Si in al cincilea, dar poate ca nu in ultimul rand, dezastrul actual al festivalului este indus de urmatoarea situatie: In anii regimului "de trista amintire", compozitorul facea o piesa dupa care pleca in cautarea unei voci, a unui interpret, care sa-l reprezinte la cel mai inalt nivel. Astazi, interpretul cauta cu disperare un compozitor care sa-i faca si lui o melodie, cat de cat reprezentativa. Si pentru asta plateste bani grei. Ar mai fi si aspectul cu disparitia orchestrelor, ceea ce-i obliga pe solisti sa cante dupa negativ. Iar de la negativ pana la play-back nu mai este decat un pas. Pasul s-a facut, pantomima a inlocuit vocea, impostura a scapat de sub control si astfel s-a ajuns la situatia ridicola ca specialistii in muzica sa solicite in Parlament o lege impotriva play-back-ului.

Ar fi fost suficient un festival adevarat cu compozitori, organizatori, producatori, preselectie, orchestra si concurenti reali. Ar fi fost de ajuns Festivalul de muzica usoara Mamaia, asa cum a fost, asa cum inca il mai stim. Se incumeta cineva?

Ultimele pregatiri dinaintea festivalului MAMAIA COPIILOR E SEVERA Desi premiile care le sunt rezervate nu ajung nici pe departe la valoarea celor oferite adultilor, concurentii de la Mamaia Copiilor canta piese foarte complexe, live. "Nu cred ca vreunul dintre copiii acestia ar putea interpreta asa-zisele slagare cantate de ilustre necunoscute care au doar picioare de doi metri si fac play-back", afirma Mioara Negescu, producatorul acestui festival. Mamaia Copiilor a aparut in urma cu sase ani, la initiativa compozitorilor Aurel Manolache si Dumitru Lupu. Anual, peste 35 de copii cu varste intre 4 si 17 ani ajung in finala concursului. (D.C.) O ISTORIE DESPRE SLAGARE SI TINERET CUTEZATOR Cand s-a reluat festivalul, din ’82 pana in ’89, "au fost premiate numai melodiile (frumoase unele) avand ca tematica fapte marete, oameni fericiti, tineret cutezator, copilarie minunata s.a. A fost perioada de suprasaturare in muzica romaneasca. Pe la inceputuri s-au premiat si piese adevarate, slagare ale marelui public, precum: "Prieten drag" de Radu Serban (’66), "Sa nu uitam trandafirii" de Bogardo (’69), "Trecea fanfara militara", "In randul patru" - ambele de Temistocle Popa (’69 si ’72), "Hei, mare" de George Grigoriu (’72), "Chemarea dragostei" de Marius Teicu (’73), "Tu esti primavara mea", "Copacul" de Jolt Kerestely (’75) etc.", povesteste Titus Andrei. Dupa ’90, s-a putut observa ofensiva trupelor pop, dance si rock. Printre premiante se numara "Spune-mi" (Cornel Fugaru), "Te rog, domnisoara, nu pleca" (Ionel Tudor), "Ce va fi cu iubirea mea" si "Dau viata mea pentru o iubire" (Marius Teicu), "Raiul e pe pamant" (Ion Cristinoiu), "Sa mori de dragoste ranita" (Marcel Dragomir), "Mi-e dor de tine" si "Ramai cu mine" (Adrian Romcescu), "O fata singura-n noapte" (Directia 5 si Loredana), "Vara" (Genius). PARINTELE SPIRITUAL Orchestra condusa de Sile Dinicu Festivalul Mamaia Folclor pare a fi chiar o afacere buna: biletele se vand cu multe zile inainte de inceperea lui, iar Televiziunea Romana obtine audiente-record. Cel putin asa spune Elise Stan, producator si realizator tv. Parintele spiritual al acestui festival este Radu Comanici, fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Constanta, care a propus proiectul Mamaia Folclor in 2001. "La inceput, in concurs intrau doar ansambluri folclorice. Eu am schimbat Mamaia Folclor intr-un festival-concurs pentru tineri interpreti ai cantecului popular", spune Elise Stan. (D.C.)