Inger, ingerasul meu...

Copiii Romaniei de azi au sansa de a invata in scoala despre Dumnezeu. "Sansa", pentru ca este esential ca germenii credintei semanati acum sa gaseasca mai tarziu un "pamant bun".


Copiii ai caror parinti s-au declarat la recensamantul din 2002 a fi crestin-ortodocsi in proportie de 86,8% au o atitudine pozitiva fata de religie, adica 84 dintr-o suta o accepta. Doar 1% o resping.

DE LA MAMA. Separat de sondajul cu pricina, am intrebat o mamica despre felul in care se raporteaza copiii ei la notiunile si faptele de religie. Irina Zamfirescu, mama lui Victor, de 7 ani, si a Anei-Maria, de 9 ani, ne-a spus ca baietelul afla astfel de lucruri la gradinita, dar mai ales fetita, fiind in clasa a II-a, la ora de religie. "Ana-Maria este foarte bucuroasa ca la ora de religie afla despre vietile sfintilor, ca invata rugaciuni si cantece religioase. Este incantata de aceasta ora si se vede acest lucru si in comportamentul ei. Atat ea, cat si fratele ei se intrec in a spune rugaciuni, mai ales inainte de masa. Ca mama, eu ma bucur ca le place sa mearga duminica la biserica impreuna cu mine", spune mama celor doi copii. Copiii pot fi mai buni pentru ca asa invata la religie? Ana-Maria spune ca "depinde si de parinti. Unii copii sunt mai cuminti, la ora de religie invata sa fie mai buni si sa aiba mai multa rabdare".

DE LA PROFESOR. Despre efectele religiei ca disciplina predata in scoli, Elena Matei, profesor de religie de la Scoala nr. 1 "Capitan aviator Mircea T. Badulescu" din Buzau, considera ca "intr-o perioada de disolutie a reperelor morale, educatia religioasa poate aduce un suflu nou in ceea ce priveste aspectele relationale si comportamentale la nivel individual si social. Morala de tip religios poate ajuta la depasirea unor sincope de orientare existentiala, mai ales la varsta adolescentei. Valorile religioase au virtutea de a aduce oamenii laolalta, de a crea legaturi amabile, de a solidariza si a cimenta unitatea comunitara. Educatia religioasa formeaza persoane care se deschid usor spre ceilalti, se manifesta generos prin iubire si intelegerea aproapelui".

CINE, CUM, UNDE. Din datele sondajului realizat de CURS reiese ca doar un copil dintr-o suta respinge fenomenul religios, iar 9% sunt indiferenti. Tot indiferenti am putea spune ca sunt si fiii celor 9% dintre parintii care nu au raspuns sau nu au stiut ce sa spuna cand au fost chestionati cu privire la aceasta. Mama este cea care ii vorbeste copilului cel mai mult despre Dumnezeu, spun 55% dintre adultii cu varste intre 31 si 55 de ani, iar in zona Moldovei 80% dintre mame fac acest lucru. In Bucuresti, mamele sunt femei destul de ocupate, asa ca numai 32% dintre ele le explica celor mici care sunt sensurile inalte ale vietii.

La dumneavoastra in familie, care este persoana care se ocupa de educatia religioasa a copiilor?

Mama 52% Tata 3% Bunicii 25% Fratii mai mari 1% Altii 3% Nu le facem educatie religioasa 10% NS/NR 6%

Citește pe Antena3.ro Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei BUNICILE, PROFESOARE DE RELIGIE 12% dintre parintii cu studii sub liceu nu le vorbesc de cele sfinte copiilor lor, iar 8% dintre cei care au terminat un liceu si 11% dintre cei cu studii peste nu se preocupa de aceasta. Copiii sunt educati religios de bunici astfel: 52% in Capitala, 23% in sudul tarii, 24% in vestul Romaniei si 15% in est. Doar 5% dintre parintii de pana in 30 de ani nu le spun nimic copiilor despre religie, mai ales barbatii (13%) si mai ales in sudul tarii (17%). Atat in mediul urban, cat si in cel rural, de aceasta educatie se ocupa "altii" in proportie de 3%. In categoria aceasta intra si scoala. 40 DE INMORMANTARI SI 5 BOTEZURI PE AN Parintele Vasile Mihoc, prof. univ. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxa "Andrei Saguna" din Sibiu, tata a 13 copii, spunea intr-un interviu ca este esential contextul familial pentru formarea religioasa a copiilor. Fratii mai mari ii ajuta pe cei mici la lectii, ii pot indruma spiritual si pot fi pentru ei niste modele. Pr. prof. dr. Mihoc este de parere ca "traim intr-o tara saraca mai ales in tineri, ca rezultat al mentalitatii demonice de a refuza darul nasterii de copii". "Fac 40 de inmormantari si 5 botezuri pe an", afirma parintele, intrebandu-se cum va arata generatia de maine. SI NOI AM FOST CANDVA COPII Eu sunt un caz fericit in privinta educatiei religioase. Mama mea, o femeie de la tara fara "scoli inalte", a fost pentru mine cel mai mare profesor de religie si de filozofie pe care l-am intalnit vreodata. A stiut sa-mi raspunda intr-un fel al ei la toate intrebarile copilariei mele, si mi-a raspuns mai ales prin modul de ei de a trai. Mai tarziu am citit si am invatat de toate, inclusiv filozofie, dar ce am invatat de la mama a fost sa cred si sa-l iubesc pe Dumnezeu.