Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Locul care inghite vieti
VIATA CARE SE REPETA
Luâ Gradistea de Sus ii zice Gradistea de Sus, pentru ca
mai e o Gradiste care e de Jos. Mai mult ca sigur ca dac-ar fi sa ma uit pe harta, Gradistea de Sus ar fi mai sus decat Gradistea
de Jos, iar evidenta acestei situatii nu este data de altceva decat de denumirile... hmmm... criptice ale celor doua localitati.
In Gradistea de Sus s-a nascut, a pascut vacile si a facut prostii laolalta cu alti copii Fanus Neagu. Dramaturg. Memorialist. Nuvelist. Romancier. Sa vorbim despre Perioada Gradistea in viata lui Fanus Neagu cum am vorbi despre Perioada Albastra la Picasso. Comuna Gradistea se afla in judetul Braila, in Campia Baraganului. Multe, in geografia locala, nu s-au schimbat fata de cum sunt descrise in cartile lui Fanus Neagu, "Acasa", "Dincolo de nisipuri", "Ningea in Baragan", "Ingerul a strigat". Intinderi aride de teren ii sanctioneaza ancestral pe sateni, oferindu-le prea putine posiblitati de subzistenta. Agricultura, agricultura, dar in afara de cateva cereale amarate, altceva nu mai poti face pe-aici. Loc pasnic, personaje bucolice, aproape aneantizate in spatiu.
SECVENTE. Aceleasi intinderi de teren, nu aceleasi papadii, mai mult ca sigur, nu aceiasi cai care pasc cu picioarele din fata legate, mai mult ca sigur, nu aceiasi manji care nu stau mai departe de doi metri de mamele lor legate la picioare. Casele nu sunt viloaie de prost-gust. Gradini ingrijite, cu rasaduri de ceapa verde si rosii. Gaini si curcani violenti. Mai-instaritii au grajduri cu una bucata vita, una bucata cal, una bucata porc. Sau, ma rog, pot fi mai multe. Ca la tara. Daca ai caruta se cheama ca esti baftos si te poti uita, din goana calului, peste umar la ceilalti. Caruta iti confera statut social. Odata intrat in comuna, pe stanga vezi Primaria, pe urma mai mergi ce mai mergi, ajungi la scoala unde a invatat Fanus Neagu. Copiii ne sar din fata ca soriceii din fata pisicii. Parc-ar fi vazut pe dracuâ. Desi de natura sa ne stanjeneasca, fuga lor dinaintea noastra e totusi semnul ca pustimea manifesta o oarecare consideratie fata de directorul scolii si de primar (nu stim daca-l cunosc pe acesta, dar mai mult ca sigur ca da, ce mama ma-sii, ca doar e mic spatiul). Diferenta dintre celelalte trei scoli si asta este ca aici s-a imbrancit cu fetele pe culoar, in pauzele dintre ore, Fanus Neagu, "nea Fanus", cum ii zic satenii.
SPATIUL & TIMPUL. Un itinerariu aproape initiatic te ajuta sa-ti deconstruiesti in minte peisajele descrise in cartile lui nea Fanus. Poate ca nu erau chiar asa cum ti le-ai imaginat cand le-ai citit, dar acum, in fata cuaternarelor hartoape, in fata dunelor ramase de la retragerea Apei Buzaului, in fata movilelor cat maluâ, ti se pare ca geografia se reinventeaza sub ochii tai.
Aici, Balta cu "bi" mare, aici, Apa Buzaului, acum o intindere mare de pamant mort, care se face mlastina cand ploua, aduce cu un stomac imens care se mesteca pe sine, viata din el, pe oamenii pe care-i inghite, pe vietile lor aproape nefericite, karma de a te fi nascut in acest teritoriu nemilos si nefecund, facand-o sa para un film trist, aici pamantul, aici, lacul Balta Alba, paradigma ontologica a sfarselii, viata exista in oameni, in pamant, se pare ca viata a murit, aici, biserica, aici cimitirul, frigiderul intunecos, redutabil, al trupului secatuit de duh, aici, carciuma, aici bautura ieftina, aici oamenii cu vocile lor.
![]() |
Tablou cu primavara tarzie si satean din Gradistea pasionat de sah. Dupa o repriza castigata detasat, urmeaza, indeobste, alta. Nimic nu se termina brusc |
![]() |
Nea Tanase, actorul satului, dovada vie a faptului
ca viata e o scena. Prin extensie, carciuma poate
avea aceeasi utilitate |
Citeşte mai multe despre:
viata, popescu, fănuş, fănuş neagu, stela popescu, editie de colectie, stela, gradistea