x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Magie si escroci

0
Autor: Anca Scarlat 16 Oct 2006 - 00:00
Magie si escroci


CUM II RECUNOASTEM?
Astazi s-a pierdut mult din magia autentica. Multi vor sa cunoasca, putini sunt insa cei care stiu!

Exista secrete ale magiei practicate de romani de-a lungul timpului, studiate de specialisti adevarati. Magia face parte din cultura milenara a poporului roman si este studiata de etnologi si antropologi. Doamna Camelia Burghele este doctor in domeniu. "Despre magie si vrajitorie s-a scris mult nu doar pentru ca, la fel ca fotbalul, e un subiect accesibil, ci si pentru ca fiecare om a trait o data in viata o intamplare inexplicabila pe care a pus-o pe seama unei «facaturi»", spune cercetatoarea.

VRAJITORI "LA MODA". Daca acum magia este un subiect "la moda", asa cum se spune si despre fotbal sau politica, este interesant de aflat ce anume i-a atras pe oameni in trecut spre cunoasterea si practica ei. Dr. Camelia Burghele explica: "Ce ar trebui spus inainte de toate e faptul ca mentalitatea omului societatii traditionale este una eminamente magica, pentru ca structurarea realitatii imediate era una magica. Se putea astfel «explica inexplicabilul», cum spunea antropologul Bronislaw Malinowski. Adica bolile de toate felurile, catastrofele naturale, recoltele slabe, decesurile subite, relatiile de cuplu degradate sau iubirile interzise. Desigur, nu oricine putea uza de scenariile magico-ritualice. Erau persoane «chemate», investite «cu har», care detineau secrete transmise in conditii de exceptie, pentru ca, in fapt, magia nu poate circumscrie decat fapte exceptionale. De aceea, magicianul, oricum se numea el, era o institutie care stabilea relatii privilegiate cu restul lumii, masa mare de «clienti»".

BINEFACATORI. Pentru foarte multi necunoscatori, magia este vazuta ca un fenomen malefic. Cercetatorii explica de ce nu ar trebui privita astfel. In cultura romaneasca, importanta magicianului era data chiar de puterea lui de a interveni in existenta omului pentru a inlatura raul. "In principiu, se considera ca omul trebuia sa fie mereu in mijlocul unui echilibru tridimensional: al lui cu sine insusi, al lui cu comunitatea si al lui cu universul. Orice intruziune in acest triplu echilibru insemna o perturbare care trebuia rapid remediata, date fiind consecintele nefaste ale dezechilibrului, si atunci se apela la un scenariu magic proferat de o persoana specializata, asimilabila unui magician. Factorul perturbant putea fi un agent malefic supranatural, greu de definit, dar bine conturat in imaginarul cultural folcloric sau unul uman, rod mai ales al invidiei sau al neintelegerilor cotidiene, asa cum sustine cercetatoarea franceza Jeanne Favret Saada. Atunci cand actele de magie erau pozitive, benefice, terapeutice se situau in zona magiei albe, pe cand daca erau negative, malefice, antiterapeutice configurau scenarii de magie neagra".

MASACRE. Cu toate acestea, frica de vrajitori i-a determinat pe oameni sa lupte impotriva lor. Asa s-a ajuns la masacrele Europei medievale. De atunci, magia a evoluat. "Trebuie spus ca evul mediu occidental conserva o multitudine de scenarii de magie neagra, concretizate in acte de vrajitorie de toate nivelelurile, unele extrem de perfectionate si de sofisticate, care au culminat, de altfel, cu sangeroasa perioada a Inchizitiei si care s-au perpetuat apoi intr-o magie divinatorie de salon, urbana, in formula multor mancii care persista pana in zilele noastre si apeleaza la tehnici la fel de sofisticate ca in urma cu cateva secole. Prin comparatie, spatiul cultural al comunitatii satesti romanesti a dezvoltat eminamente o magie casnica, domestica, benefica, dominata mai ales de scenarii magico-religioase ritualice benefice."

SATE ROMANESTI. Multi dintre noi ne intrebam daca astazi mai exista magie. Si daca exista, cata incredere putem avea in autenticitatea acesteia si a celor care o practica. Dar, mai ales, ce inseamna magia astazi si unde o intalnim. "Multe dintre satele romanesti mai conserva inca astfel de scenarii magico-ritualice casnice si ele mai pot fi detectate de etnografii de teren. Nu este insa mai putin adevarat ca si orasele au inceput sa dezvolte vindecari miraculoase sau divinatii pe perioade mai lungi sau mai scurte, performate de «singura detinatoare a secretelor magiei albe», de «marea cunoscatoare a vindecarii tibetane», de «cea mai mare vrajitoare a Olteniei» si de o intreaga pleiada de «mame Omida» care folosesc nu doar cartile de joc sau papusile de carpa, ci si programe de calculator performante...", explica dr. Camelia Burghele. Toate aceste escrocherii isi ating tinta doar daca oamenii apeleaza la ele. Si multi o fac, deoarece nu cunosc adevarul despre practicile magice.

Oamenii simt inca nevoia de a apela la magie pentru a-si rezolva problemele. Fie ele de sanatate, dragoste, bani sau altele. Cei care si-au dat seama de naivitatea oamenilor disperati, care ar face orice pentru un ajutor imediat, profita de existenta unor elemente si practici magice despre care se stie foarte putin. De obicei imprumuta elemente din "arsenalul" vrajitorilor, pentru a deveni credibili. Fara sa-si dea seama, foarte multi cad in capcana escrocilor care se imbogatesc peste noapte.

"Erau in popor persoane «chemate», investite «cu har», care detineau secrete transmise in conditii de exceptie, pentru ca, in fapt, magia nu poate circumscrie decat fapte exceptionale. De aceea, magicianul, oricum se numea el, era o institutie" - Dr. Camelia Burghele

"Barbierii se aratau a fi cei dintai slujitori «recunoscuti» ai medicinei, cu toate ca meseria nu o aveau dintr-o invatatura medicala, ci «furand-o» de la mesterul la care-si facusera ucenicia. Ei erau de mare folos, fiind cei care acordau primul ajutor" - Prof. Ionel Zanescu
BARBIERI SI MEDICI TAMADUITORI PRINTRE MAGICIENI
Incepand cu secolul al XII-lea, in Europa apar tot mai multe scoli medicale, cu rolul de a pregati generatii intregi de doctori si chirurgi. Din pacate, acesti apostoli ai lui Esculap si Avicena puneau doar diagnosticul si indicau tratamentul; drept pentru care ingrijirea bolnavului cadea in sarcina barbierilor.

Aceasta tagma a barbierilor, pe langa meseria de baza, de a tunde si a rade barbile, se ocupa, in paralel, cu ingrijirea ranilor, cu scoaterea dintilor, sa puna in atele oase rupte sau luxate, sa aplice lipitori etc. Unii dintre ei, intrand in conflict cu spiterii (farmacistii), nu se sfiau sa prepare leacuri sau sa aplice tratamente medicale, de cele mai multe ori daunatoare. Se prescriau prafuri, infuzii, plante medicinale si diverse siropuri, de cele mai multe ori pregatite de acestia dupa "stiinta" si priceperea lor. In foarte multe privinte, ei nu se deosebeau de multimea "babelor tamaduitoare", care practicau si recomandau: ghicitul in carti sau in palma, stingerea de carbuni, prezicerea ursitelor, legarea sau deznodarea de farmece, descantul de deochi etc; multe dintre aceste indeletniciri aflandu-se la limita vrajitoriei si inselaciunii. O asemenea "tamaduitoare de bolnavi si de toate cele a fost Kira Anastasia, renumita pe la mijlocul veacului al XIX-lea pentru "bunele servicii" aduse populatiei bucurestene.

Revenind la barbieri, putem spune ca acestia se aratau a fi cei dintai slujitori "recunoscuti" ai medicinei, cu toate ca meseria nu o aveau dintr-o invatatura medicala, ci "furand-o" de la mesterul la care-si facusera ucenicia. Trebuie remarcat faptul - cu toate limitele de care dadeau dovada - ca ei erau de mare folos, fiind cei care acordau primul ajutor. In lipsa medicilor de profesie, chirurgii barbieri s-au aratat, intr-o anumita perioada, singurii capabili sa aline suferinta bolnavilor cu care veneau in contact si, in acelasi timp, sa asigure progresul medicinei.

Pana in secolul al XVI-lea nu avem marturii documentare despre existenta in Moldova si Tara Romaneasca a barbierilor autohtoni, de aceea domnitorii si boierii, cu precadere, apelau la serviciile acestora chemandu-i din alte tari apusene, din Grecia si Transilvania. Domnitori ca Vlad Vintila (in aprilie 1534), Alexandru Lapusneanu (la 7 iunie 1560), Petru Rares (1621), Stefan Tomsa si Mihai Viteazul (la 2 august 1600) au solicitat pentru ei sau pentru comunitate barbieri din alte tari straine, dar destul de des si din Transilvania. Astfel, Matei Basarab, ranit in batalia de la Finta, din 1653, a solicitat ajutorul unui barbier polonez, care nu s-a dovedit pe masura asteptarilor, astfel incat s-a recurs la serviciile unuia provenit de la Sibiu. In Bucuresti, un Ivan "barbierul" este mentionat inca din prima jumatate a secolului al XVI-lea. (Prof. Ionel Zanescu)

VRAJI TRUCATE IN MEDIUL URBAN

Samanismul este practicat in forme diverse in toate culturile lumii. Romanii au avut si ei samanii lor. Iar aceste practici se regasesc si astazi pe intreg teritoriul tarii. Mascatii sarbatorilor precrestine, intalniti in anumite zone ale tarii, si Calusarii sunt doua exemple de samanism autohton. Dar daca in mediul rural cei "alesi" erau acreditati de intreaga comunitate si erau initiati de batrani, orasul a adus falsificatorii de magie. Multi dintre ei au preluat elementele folosite de adevaratii vrajitori pentru a crea iluzia de autenticitate.

VRACI AI EPOCII MODERNE ACCEPTATI DE ORASENI

Orasul a fost de la inceput adapostul perfect al escrocilor. Profesorul Ionel Zanescu a studiat rolul de vraci al barbierilor in mediul urban: "Doctorul Constantin Caracas, intemeietorul Spitalului «Filantropia», nota in lucrarea sa, «Topografia Tarii Romanesti», aparuta postum, in 1830: «Barbierii nu profeseaza intr-ale medicinii, decat unii dintre ei iau sange si pun cu pricepere lipitori; de altminteri, chiar medicii ii randuiesc la aceste practici». In 1832, in Bucuresti existau 124 de barbieri, multi dintre ei ocupandu-se «clandestin» cu tratarea bolilor cele mai diferite, ceea ce prilejuia destul de des accidente grave, din cauza insuficientei pregatiri sau, din contra, zelului de care dadeau dovada. In zorii epocii moderne, o data cu inmultirea medicilor si farmacistilor, barbierii au trebuit deci sa se impace cu situatia de auxiliari umili ai «discipolilor lui Hipocrate»; dupa 1842, numarul lor va scadea drastic, mai ales datorita masurilor restrictive de practicare a meseriei".

INTERFERENTE CULTURALE

Falsii medici straini ai secolului al XIX-lea au lasat in urma legende. Talentul escrocilor, imbinat cu autenticitatea, a dat o "reteta de succes" care mai e luata ca model si astazi. "In anul 1836, a venit in Romania un croat, anume Ludovic Drasch. De cum a venit a inceput sa exercite medicina. Era ori nu era medic, avea ori nu avea diploma, invatase ori nu invatase medicina? Iata ceea ce nu s-a putut sti niciodata. Ceea ce e cert e ca la moartea lui nu s-a gasit nici o diploma si nici un certificat care sa fi dovedit contactul sau cu vreo scoala de medicina", consemneaza profesorul Ionel Zanescu.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   magie,   magia

Serviciul de email marketing furnizat de