Moderni, de moda veche

Codul bunelor maniere a ajuns precum Biblia in casele credinciosilor. Toti le au pe noptiera, dar foarte putini le mai respecta invataturile.

Un om bine educat se adapteaza usor rigorilor de conduita din orice mediu, indiferent de perioada in care traieste. Nu trebuie sa impuna un set de reguli care apartin unei epoci apuse. Daca reuseste sa se integreze intr-o societate "moderna" cu manierele deprinse de la generatiile anterioare, tot aristocrat este, chiar si in secolul XXI..

PIONIERUL. Desi nu s-ar putea spune ca bunul-simt le-a lipsit cu desavarsire mii de ani, oamenii au vazut adunate intr-o carte cateva norme de buna conduita abia in 1558. Acesta este anul aparitiei, in Italia, a unui mic volum, numit "Galateo, ovvero de’ costumi" (Galateo sau despre moravuri), scris de monseniorul Giovanni Della Cassa. Italianul, care a facut cariera in ierarhia bisericeasca, de la calugar in Ordinul Minoritilor pana la secretar de stat la Vatican, a ramas in analele istoriei mai degraba pentru conduita pe care a incercat sa o impuna tinerilor decat ca propovaduitor al credintei. Chiar daca nu continea decat cateva invataturi despre cum sa porti o conversatie, cum sa te imbraci, cum sa stai la masa si sa te comporti in relatiile cu ceilalti, tratatul lui Della Cassa este si astazi cel mai cunoscut cod al bunelor maniere.

OBICEIURI DE IMPORT. Cei din familia regala franceza ori nu stiau italiana, ori erau prea ocupati cu inventarea parfumurilor grele (pentru acoperirea mirosului de transpiratie) si a betisoarelor de aur cu care se scarpinau de paduchi pe sub peruci, de nu au descoperit invataturile lui Della Cassa decat doua secole mai tarziu. Vestitul Palat Versailles fusese transformat intr-o imensa toaleta de catre nobilimea franceza, care-si facea nevoile prin colturile luxoaselor saloane de bal. O femeie - de ce nu ne miram?! - a pus piciorul in prag. Regina Maria Antoaneta si-a facut simtita din plin prezenta cand a impus nobililor sa-si faca nevoile la toaleta. Aceasta a fost doar una dintre masurile de conduita pe care le-a introdus la Versailles, dupa modelul de la Curtea austriaca, de unde venea ea.

OBRAZUL SCUIPAT. Ei, nu se puteau lauda romanii cu nobletea sangelui albastru din Europa, dar cu manierele, da! Celebra este povestea lui Mos Ion Roata si a lui Cuza-Voda. Bietul taran, venit sa-si ceara drepturile, a fost scuipat de boierul "necuviincios". Amarat, Ion Roata s-a plans lui Voda, care a socotit ca asemenea rusine nu poate fi stearsa decat pupandu-l pe mos pe obrazul scuipat. Daca boierul a fost lipsit de bune maniere, Cuza a dat dovada de bun-simt, chiar daca cel umilit era un simplu taran. Morala? Degeaba provii dintr-o familie nobila si bogata, daca nu ai bun-simt.

Dar cum e cand se exagereaza cu buna-cuviinta? Se ajunge chiar la situatii penibile (cum le socotim noi astazi). In mediile aristocrate din Romania, sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea au insemnat apogeul educatiei si aplicarii bunelor maniere. O doamna nu avea voie sa apara intr-un loc public fara sa fie insotita de un domn, caci, daca indraznea sa faca asta, primea imediat o eticheta rusinoasa. Daca avea chef sa manance o prajitura, se ducea la cofetarie, dar sub nici un chip nu-i era ingaduit sa coboare din caleasca. Vizitiul era cel care se ducea sa-i cumpere dulciurile, in timp ce doamna se uita cu jind la vitrine. Sa nu credeti ca femeile din inalta societate faceau asemenea "sacrificii" din proprie initiativa. Asa fusesera instruite de guvernante venite tocmai din Germania, Austria sau Anglia. Din mainile lor au iesit generatii intregi de boieri bine educati. Fidelitate mai mare decat cea a unei guvernante, greu era de intalnit! Straina usor severa, cunoscatoare de limbi straine, muzica si reguli de conduita in societate devenea un membru de baza al familiei. Astfel, guvernantele s-au bucurat de un statut privilegiat, care le-a asigurat "longevitatea" meseriei. Daca in Anglia inca mai exista, in traditie si in fapt, "nanny" (bona), in Romania, guvernanta a fost "ucisa" de comunism. Un timp, bunicii au inlocuit-o, iar de cand cu democratia, locul i-a fost luat de gradinitele particulare si de baby-sitter (in traducere exacta "femeia care sta cu copilul"). Fiica industriasului Mociornita, Marie Rose, copil crescut de trei guvernante, a facut o remarca pe cat de hazlie, pe atat de adevarata: "Baby-sitter-ul de astazi este mai de tranzitie si, eventual, pleaca si cu tatal de familie, si cu bijuteriile doamnei".

ETICHETA INTERNAUTILOR. O alternativa la baby-sitter, mai ieftina si mai la indemana in Romania, este Internetul. Mamele sunt fericite ca au scapat de supravegherea copiilor: le cumpara un calculator si odraslele devin dependente de o lume virtuala. Nu conteaza nici sedentarismul si bolile pe care acesta le genereaza, nici bunele maniere clasice, pe care nu mai au de la cine sa le invete. Sa nu credeti ca lumea virtuala e una necivilizata: internautii cu bun-simt au inventat un cod al bunelor maniere online, botezat "netiquette" (pe romaneste, "neticheta"). Paradoxal, navigand pe Internet, am descoperit cea mai elocventa definitie a unui domn veritabil: "Un gentelman este domnul care se barbiereste si se imbraca special pentru cina, chiar daca traieste singur in jungla. Este acel domn care apuca zaharul cu clestisorul, chiar daca este singur la masa".

Chiar daca acum aplicarea unui set de norme de conduita morala in viata de zi cu zi pare un pic desueta, una dintre cele mai cumparate carti din ultimii ani este "Codul bunelor maniere astazi", scrisa de Aurelia Marinescu. Quot erat demonstrandum!

UN PRIVILEGIU FALS Afacerile si politica sunt medii recunoscute pentru lipsa de bune maniere. Buna cunoscatoare a societatilor engleza, americana si canadiana, Marie Rose Mociornita pune punctul pe "i": "Multi straini, veniti aici sa lucreze in companii internationale, au o atitudine de aroganta fata de romani. Se cred mai buni pentru ca au avut privilegiul de a se naste in tari libere, nu au nici un alt merit. Din fericire, tinerii nostri au inceput sa aiba mai multa incredere in ei". Cat despre politica, nicaieri in lume aceasta nu e insotita de bun-simt. "Ipocrizia si fatuiala sunt la fel peste tot. In strainatate, oricat de acerba ar fi lupta politica, in momente de criza oamenii sunt patrioti. La noi, nu." INTERNAUTUL BINECRESCUT Cel putin pana te "imprietenesti" cu lumea noua de pe chat-urile de pe Internet, trebuie sa respecti cateva reguli de buna purtare, cuprinse in codul bunelor maniere virtuale, neticheta. Mai intai observa-ti potentialii interlocutori "din umbra", fara a le deranja discutiile. Nu folosi un limbaj agresiv si jignitor. Fii politicos si fa-te placut. Poti fi "deocheat", dar cu perdea, folosind formulari "pe ocolite". Nu lansa zvonuri: s-ar putea sa-ti pierzi credibilitatea in fata chat-istilor. UN NOU MOD DE VIATA Mai intai din bravura, mai apoi pentru ca devine un mod de viata, uitam sa fim politicosi cu ceilalti. Glumetii, tupeistii, smecherii, obraznicii sunt usor de imitat si deseori luati drept modele. In loc de "Te rog" sau "Multumesc", auzi grave injurii. E un fapt obisnuit sa auzi injuraturi pe strada, intre parinti si copii, la scoala, in magazin, la restaurant, sa nu mai vorbim de stadion sau de locurile de joaca. Celebra inscriptie gravata pe fatada cladirii de la New College din Oxford, "Manners make man" (comportamentul il face pe om), pare sa nu mai impresioneze pe nimeni.