"Poetul patimirii noastre" a avut parte de un sfarsit tulbure, rapus de un atac cerebral.

Octavian Goga a fost un politician de dreapta convins, apropiat de Germania lui Hitler. La 8 august 1936 l-a intalnit chiar pe Führer la Berlin, discutand despre lupta contra bolsevismului. La dorinta sa, pe corpul neinsufletit a fost asezata o zvastica nazista

"Poetul patimirii noastre" a avut parte de un sfarsit tulbure, rapus de un atac cerebral.

Octavian Goga a fost o persoana activa, avand nu numai preocupari literare, ci si politice. La sfarsitul secolului al XIX-lea a fost puternic implicat in miscarea nationala a romanilor ardeleni, fiind membru al Partidului National Roman. In anii 1920 a fost partizanul democratiei parlamentare, insa dupa 1930 vederile sale se schimba radical, simpatizand fascismul italian si nazismul german. A fost unul dintre liderii miscarii nationaliste romanesti, fondand, la 14 iulie 1935, Partidul National Crestin. Batalia sa pentru a ajunge la putere i-a afectat sanatatea, iar la jumatatea anilor ’30 deja tinea regim si facea exercitii fizice pentru a evita un eventual accident vascular.

Octavian si Veturia Goga, aflati in excursie la piramidele egiptene

VISUL SPULBERAT. Dupa alegerile din decembrie 1937,Goga parea ca si-a atins scopul politic, fiind numit de Carol al II-lea prim-ministru, desi partidul sau obtinuse numai 9,15% din totalul voturilor. Regele s-a folosit de Goga pentru a-si impune regimul autoritar, insa poetul s-a manifestat ca si cum n-ar fi inteles manevra lui Carol. Entuziast, a trimis telegrame de felicitare catre toti partenerii politici si diplomatii straini cu ocazia Sarbatorilor de iarna, a inceput sa-si puna in practica programul politic antisemit etc. Insa, in dimineata zilei de 10 februarie 1938, regele l-a chemat la Palat si i-a cerut demisia. I-a spus ca tara se afla intr-un moment dificil si era nevoie de un guvern compus din toti fostii prim-ministri.

Dezamagit de solicitarea regelui, Octavian Goga a refuzat sa intre in noul guvern, deoarece sustinea ca tocmai vinovatii de dezastrul Romaniei sunt chemati la putere. S-a retras la castelul sau de la Ciucea (jud. Cluj). Ultimele luni din viata si le-a petrecut in singuratate, deoarece sotia sa, Veturia, nu-l urmase "in munti". Din cand in cand se ducea la Cluj sa-si viziteze prietenii si studentii de la Universitate, carora le-a marturisit dezamagirea fata de ceea ce i se intampla.

Mausoleul lui Octavian Goga de la Ciucea, ridicat de sotia sa dupa moartea poetului

ACCIDENT VASCULAR. Vestea imbolnavirii lui Goga a surprins profund societatea romaneasca. Dincolo de activitatea politica, el era un respectat poet, mai ales in lumea satelor. In dupa-amiaza zilei de 4 mai 1938 s-a intors de la Cluj, dupa care a facut o plimbare prin curtea castelului de la Ciucea. A revenit in biroul sau, moment in care a simtit intepaturi puternice la piciorul drept, apoi nu l-a mai putut misca. In cateva ore a avut o hemoragie in creier, moment in care i-a paralizat toata partea dreapta a corpului. Nu mai putea vorbi, a incercat sa scrie ceva, dar fara a reusi sa termine ce avea de spus. Fraza incepea cu "Draga...", semn ca dorea sa i se adreseze sotiei, Veturia, care se afla in Capitala. Cand a sosit la Ciucea, aceasta nu mai avea cu cine vorbi, deoarece poetul era deja inconstient. A fost ingrijit de cei mai buni medici de la Cluj, in frunte cu dr. Iuliu Hatieganu de la universitatea clujeana. La 6 mai, la ora 3 noaptea, starea s-a agravat, suferind o congestie pulmonara.

La castelul de la Ciucea a avut loc un adevarat pelerinaj la patul bolnavului: fosti ministri, politicieni locali, preoti, tarani din satele din jur. Invatatori din toata tara i-au trimis poetului telegrame cu urari de insanatosire. In zadar... La 7 mai 1938, ora 14:15, poetul a incetat din viata, la varsta de numai 57 de ani. Sfasiata de durere, mama poetului, Aurelia Goga, s-a stins la cateva zile dupa fiul ei, la 28 mai.

Decesul "poetului patimirii noastre" a provocat vii dispute in epoca. Multe voci l-au facut responsabil moral pe Carol al II-lea, pentru modul in care s-a folosit de Goga dupa alegerile din decembrie 1937.

Funeralii nationale Carol al II-lea a organizat funeralii nationale pentru Octavian Goga. Deoarece la 10 mai era ziua nationala, regimul a programat ceremoniile incepand cu 11 mai. Timp de patru zile, corpul neinsufletit a stat la Ciucea, iar in dimineata de 10 mai, cortegiul a plecat spre Bucuresti. Intre 11 si 14 mai, sicriul a fost asezat la Ateneu, fiind un loc de pelerinaj pentru elita bucurestea-na. Octavian Goga a fost ingropat la Cimitirul Belu.