Pe urmele babei Vrancioaia

Stefan cel Mare i-a daruit cu sapte munti din Vrancea pe feciorii Tudorei Vrancioaia, voinici care l-au ajutat sa castige o lupta cu turcii. Vorbe, spun istoricii, care nu au gasit nici o marturie in sprijinul acestei legende...

Prin satele rasfirate in muntii Vrancei se mai strecoara si acum care trase de boi. Din ele indeamna cu vechea limba a razesilor, mosnegi stransi in cojoace, caci iarna s-a facut deja stapana pe munti. Casa Vrancioaiei e cocotata pe un deal de langa satul Barsesti. Vorba vine, ca nici macar urma din povestea Vrancioaiei nu gasesti in casuta de barne, daramite vreun lucrusor care sa se fi pastrat din vremea batranei care l-a gazduit si ospatat candva pe insusi marele Stefan.

NOUA LOCUINTA. Casa a fost ridicata de curand, din banii donati de primariile din zona. Inauntru - nici urma de lavite, strachini de lut si burdufuri pline de branza, cum spun cei mai batrani din sat ca au auzit de la bunicii bunicilor ca ar fi fost in casa Vrancioaiei. Cea mai noua din casele Vrancioaiei e goala si are si lacat pe usa. De la cativa metri, o pazeste un monument de piatra, pe care regina Carmen Sylva a lasat cateva cuvinte intre slava marelui voeievod atat de iubit de vranceni.

In urma cu jumatate de secol, autoritatile comuniste facusera o mandrie din casa pe care i-au ridicat-o ei Vrancioaiei, in acelasi loc. Oamenii din sat o impodobeau cu lucruri scoase din lazile de zestre, cand erau sarbatori la care se strangeau vrancenii de pe toti muntii din jur. Si pionierii tot aici isi tineau, cu mare mandrie, serbarile. Casa a fost vandalizata prin 1990, asa ca autoritatile au decis ca ar cam fi cazul sa ridice un nou adapost pentru baba Vrancioaia.

DIN BATRANI. Ostenit dupa o grea lupta, in care fusese invins de turci, si de cat ratacise prin codrii Vrancei, Stefan cel Mare a ajuns, pe seara la casuta babei Vrancioaia. A gasit-o pe batrana torcand din caier. Intr-un inceput, nu l-a cunoscut pe voinic.

Stefan a rugat-o pe Vrancioaia pentru o strachina de mancare si un loc pe care sa-si puna capul. Fara sa intrebe nimic, batrana l-a imbiat cu lapte, branza si mamaliga. Dupa ce s-a ospatat, voinicul a adormit imbracat, pe o lavita. Abia atunci a observat Vrancioaia ca voinicul cu par balan, care-i ceruse adapost la ceas de seara, purta haine ostasesti de domn, cusute cu aur. Si cine altul putea sa fie voinicul ratacit prin codrii Vrancei decat Stefan cel Mare, domnul Moldovei, care ramasese fara oaste in urma bataliei in care il invinsesera turcii. L-a lasat batrana pe domnitor sa se bucure de somn si a plecat intr-o fuga spre cei sapte feciori ai ei, toti voinici unul si unul. Indemnati de batrana, feciorii au pornit in cele sapte parti ale Vrancei, buciumand si chemand, ca sa adune oaste mare de viteji, cu care sa-l scoata pe domnitor din necaz. Pana sa rasara soarele, pe dealul Dumbravii, unde salasluieste si azi casuta Vrancioaiei, cei sapte feciori adunasera oaste de voinici unul si unul. Si i-a spus batrana domnitorului: "Acestia sunt feciorii mei: Bodea, Spirea, Negrila, Barsan, Spulber, Pavel si Nistor. Ei ti-au adunat o noua oaste, ca sa mergi Maria Ta sa-i rapui pe turci."

INVINGATORI. Cu vitejii stransi din codrii Vrancei, Stefan i-a batut repede pe turci. Drept rasplata, domnitorul i-a facut pe cei sapte feciori ai Tudorei Vrancioaia stapani peste cei sapte munti ai Vrancei. Si stapanirea acestea le-a intarit-o cu act scris cu aur, pe piele de vitel.

Asezarile intemeiate la poalele celor sapte munti poarta si azi nume care amintesc de vitejii feciori ai Vrancioaiei; Bodesti, Spiresti, Negrilesti, Barsesti, Spulber, Paulesti, Nistoresti. Asta e legenda Vrancei. Istoricii insa sunt tentati mai degraba sa strambe din nas la auzul faptelor de vitejie ale celor sapte feciori. Si asta pentru ca legenda nu prea are nici un fel de sustinere documentara. Si asta "desi in muntii Vrancei exista chiar o stanca cu denumirea «chaitra scrisa» sau «masa lui Voda», unde traditia consemneaza locul de intalnire cu plaiesii Vrancei", dupa cum mentioneaza istoricul Aurel Nicodei intr-o lucrare intitulata "Stefan cel Mare si Vrancea. Legenda si adevar".

" - Iacata-mi feciorii, Maria Ta! Aiasta-i Badea, istalalt Spinea, celalalt Negrila; apoi Barsan, Spulber, Nistor si cu Pavel... Sunt sapte frati ca «sapte smei»" - S. Harnea, din "Locuri si legende vrancene"

"Sunteti sapte frati, iar in Vrancea se afla sapte munti. Ai vostri sa fie pentru totdeauna...(...) Pentru ca ati slujit cu atata ravna, credinta si curaj Tara Moldovei si stapanul ei am venit aici ca sa intaresc cu izvod...." - S. Harnea, din "Locuri si legende vrancene"

FARA NICI O SUSTINERE ISTORICA

Autoritatile au construit "casa Vrancioaiei" pe un deal de langa Barsesti Potrivit istoricului C.C. Giurescu, citat de Aurel Nicodei in lucrarea "Stefan cel Mare si Vrancea. Legenda si adevar", prima prezenta sigura a domnului Moldovei in zona Vrancei este batalia de la Soci (7 martie 1471), in fostul judet Ramnicu Sarat. Voievodul moldovean l-a invins atunci pe Radu cel Frumos, domnitorul din Tara Romaneasca, supus turcilor. "Desi victorios in luptele impotriva lui Radu cel Frumos, Stefan reuseste abia in noiembrie 1473, in urma luptei de la Cursul Apei sa-l inlature de la domnie si sa-l impuna domn pe Laiota Basarab. Locul luptei nu este identificat sigur, dar prezenta domnului Stefan la Milcov este consemnata de cronici: «au sositu Stefan Voda la margine, noemvrie 8 zile, au impartitu steagurile ostii sale pre Milcov...", mentioneaza Aurel Nicodei. Ca raspuns la actiunile lui Stefan, Poarta otomana organizeaza mai multe campanii de pedepsire. Prima campanie de acest fel se termina insa cu victoria de la Vaslui a lui Stefan, in 1475. In anul urmator insa turcii il inving pe domnitorul moldovean la Razboieni. "Desi nici un document nu aminteste de prezenta in Vrancea a domnului in aceasta perioada, traditia locala mentioneaza ca, ramas singur dupa infrangerea de la Razboieni, Stefan cel Mare se retrage in muntii Vrancei in cautarea de osteni", precizeaza Aurel Nicodei. Acesta este momentul din care incepe sa se teasa legenda babei Vrancioaia si a fiilor ei, care au spalat rusinea suferita de Stefan in fata turcilor, si care au fost rasplatiti de domnitor cu cei sapte munti ai Vrancei. "Traditia vrancenilor considera pe Stefan cel Mare ca fondator al dreptului de proprietate al vrancenilor asupra muntilor printr-un "uric" (pielea de vitel scrisa de domnitor cu litere de aur, potrivit legendei) al Vrancei.

VARIANTE PENTRU "VRANCEA" Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, originea numelui "Vrancea" este traco-dacica si ar veni de la cuvantul "vrana", care se traduce ca "padure" sau "munte", ori poate de la cuvantul sanscrit "vran" ("munte"). Nicolae Iorga si Simion Mehedinti considera ca numele Vrancea vine din slavul "vrana", care se traduce prin "vrana" sau "gaura de butoi", idee sprijinita si de forma concava pe care o are regiunea. Dupa alte ipoteze, numele ar fi de origine romana, legat de numele propriu de Vrana. S-AU LUPTAT 16 ANI PENTRU MUNTI CU BOIERUL ROZNOVANU In 1801, domnitorul fanariot Constantin Alexandru Ipsilanti ii daruieste visternicului sau Iordache Roset Roznovanu toata Vrancea - "locul Vrancei ce este cu sate pe dansul si care a ramas din vechile vremi dreapta mosie domneasca, nedata nimanui; ... locul acela al ocolului Vrancii, de la tinutul Putnii, cu tot hotarul si cu tot venitul, sa fie celui mai sus zis si urmasilor chironomi, drept danie si miluire si sa-l stapaneasca ca pe o dreapta ocina si mostenire a dumnealui, luandu-si venitul din toate, dupa obiceiul si dupa hotararea ponturilor visteriii. Asupra carui loc hrisovul acesta... sa-i fie intaritura statornica, neclintita si nerasluita niciodinioara, in veci...", mentioneaza Ionut Iliescu, in lucrarea "Marile procese ale Vrancei", citand documentele vremii. Dupa un proces de 16 ani, tinut cu mare cheltuiala, vrancenii au redevenit stapani pe pamanturile pe care le aveau din mosi stramosi. Cei trei preoti care i-au reprezentat pe razesii vranceni in procesul cu boierul Roset Roznovanu - preotul Serban, Toader Tarde si Tafta, din Negrilesti, au fost tratati ca eroi si rasplatiti de tarani. BARSESTI - SAT VECHI Satul Barsesti, unde s-ar fi adunat, la casuta Tudorei Vrancioaia, de pe dealul Dumbravii, cetele de voinici venite sa-l ajute pe Stefan cel Mare, apare sub numele actual in documente din 1585. Asezarea este insa mult mai veche, dupa cum au aratat descoperirile arheologice datand din perioada neolitica, paleolitica si a bronzului, apartinand culturii dacice si scitice (anul aproximativ - 100 i.Hr.). Pe dealul Dumbravii se intalnesc si astazi morminte - tumuri din timpuri preistorice.

Bibliografie: Cronica Vrancei - lucrare coordonata de Horia Dumitrescu