Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Potcovi-te-ar norocul!
POTCOVARUL
Il cheama Dumitru Parmac si e singurul potcovar din Babadag. La 74 de ani, e fericit si sanatos. Munceste de la 14 ani, a pus umarul la ridicarea fiecarui bloc din Babadag si n-a fost cal din oras pe care sa nu-l potcoveasca.
CARMEN PLESA
![]() |
La 74 de ani, mesterul Dumitru Parmac manuieste ciocanul ca un tinerel |
![]() |
Sub mainile pricepute, fierul inrosit ia forma de potcoava |
![]() |
Potcoavele le-au purtat noroc Victoriei si lui Dumitru Parmac |
|
"Am avut noroc. Ca am pornit la drum de la ac fara ata. Si ne-am facut casa mare si frumoasa, ne-am luat masina. Baiatul l-am trimis la studii. Avem si un nepot. E student. Muncim doua hectare de pamant din patru cate avem. Si suntem amandoi sanatosi"Victoria Parmac, sotia potcovarului
TE FERESTE DE DUHURILE RELEPotcoava, unul din motivele care apar cel mai des ca martisor, este privita ca un talisman aducator de noroc. Din batrani, se spune ca o potcoava te apara de vrajitoare si de duhuri rele. Daca vei gasi o potcoava, trebuie sa urmezi un anumit ritual ca sa atragi norocul asupra ta. Iei potcoava cu mana dreapta, scuipi pe unul din capetele potcoavei si-ti pui o dorinta. Apoi trebuie sa arunci potcoava peste umarul stang, fara sa te uiti inapoi, sa vezi unde cade aceasta. Daca pui o potcoava deasupra usii de la intrarea in casa, trebuie sa ai grija ca aceasta sa aiba capetele ridicate in sus. Altfel aduce ghinion. Imi aducea martisoare, imi aducea flori. Intotdeauna era atent. Sa nu credeti ca acum, ca suntem batrani, e altfel. Si nu ma supar ca murdareste asa tare hainele. Pai, mansetele lui trebuie sa le spal intai la mana, pana le scot fata cat de cat, si dupa aia le bag de doua ori la masina. Dar parca asta conteaza Victoria Parmac, sotia potcovarului |
|
O ECLIPSA DE PE VREMEA DACILORLegenda martisorului e legata si de o eclipsa de Soare, din vremea ocupatiei romane din Dacia. Soarele a coborat sub forma unui fecior intr-un sat. Un zmeu care-l pandise l-a rapit dintre oameni si l-a inchis intr-un loc intunecat. Cu el, a pierit si zambetul lumii. Intr-o zi, un voinic s-a dus sa-l infrunte pe zmeu, ca sa elibereze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna, iarna. Cand l-a gasit pe zmeu, s-a luptat cu el trei zile si l-a doborat. Cu ultimele puteri, voinicul a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer. Natura a reinviat, lumea a inceput sa zambeasca. Dar viteazul, ranit, nu a apucat sa se mai bucure de primavara. Sangele cald din rani i s-a scurs in zapada. Pe cand aceasta se topea, rasareau ghiocei.ARUNCAT IN INALTUL CERULUIIn Dobrogea, spune Maria Bocse in "Martisorul in traditia romaneasca", martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului, ca norocul sa fie "mare si inaripat". In satele Transilvaniei, martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare.APA-MINUNE DE PE FRUNZELE FRAGILORBihorenii, potrivit lucrarii "Martisorul in traditia romaneasca", credeau ca insasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din Zilele Babelor te face frumos si sanatos. In Banat se obisnuia ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure. Cu aceasta apa isi spalau obrajii, in timp ce rosteau descantecul "Drogobetelui de dragoste": "Floare de fraga/ Din luna lui Mart/ La toata lumea sa fiu draga/ Uraciunile sa le desparti". |