Prietenia

Printul Brancoveanu l-a cunoscut la Paris pe Marcel Proust. Si doar plecarea lui in Romania a reusit sa rupa prietenia lor.

Mihai Constantin Basarab Brancoveanu si-a petrecut copilaria la Paris si la vila Bassaraba din Amphion, unde familia cumparase si renovase resedinta de vacanta a contelui Walewski, varul Imparatului Napoleon III. Dupa ce si-a luat Bacalaureatul, Printul Brancoveanu a venit in Romania si si-a facut stagiul militar intr-un regiment de artilerie, iar dupa terminarea lui a trecut cu succes si examenul de sublocotenent in rezerva. S-a intors apoi in Franta, pentru a-si termina instructia si educatia, si a studiat la Colegiul Janson de Sailly (1897-1898).

"PRINTI LITERATI". Mama sa, Printesa Rachel (Ralu) Basarab-Brancoveanu, organiza la Paris reuniuni literare si muzicale iar Printul Constantin a crescut in preajma unor mari oameni de cultura: Anatole France, Ernest Renan, Pierre Loti, "Basile" Alecsandri, Liszt sau Wagner. Providenta a facut ca familia Brancoveanu sa-l intalneasca pe Marcel Proust: familia Proust locuia pe Str. Courcelles, la nr. 45, iar la nr. 49 statea o verisoara a Printesei Rachel de Brancoveanu. Proust incepe sa viziteze Villa Bassaraba inca din 1893 si leaga o stransa prietenie cu fratii Basarab Brancoveanu. Fascinat de lumea care le traversa saloanele, ii numeste "rasa de printi literati", inspirandu-se si de aici pentru a crea "In cautarea timpului pierdut".

REVISTA. In 1902, Printul Brancoveanu editeaza si conduce la Paris revista "La Renaissance Latine", in jurul careia reuseste sa grupeze cele mai distinse personalitati din literara franceza. Lui Proust ii ofera o rubrica, unde urma sa apara, de altfel, si traducerea din engleza in franceza a "Bibliei de la Amiens" (n.r. - atunci cand i-a inapoiat manuscrisul, i-a scris lui Proust: "Cum te-ai descurcat, Marcel? Nu stii nici un cuvant in engleza!"). Vor continua sa-si scrie si sa se viziteze pana cand printul roman decide sa se stabileasca definitiv acasa. Era implinit in Franta, avea prieteni, faima si avere. La inceputul secolului XX, sub influenta bunului sau prieten, filozoful francez Mielvaque, decide insa sa vina in Romania si sa se implice in politica.

SACRIFICIUL. "Sacrificase tot ceea ce-i putea da ca placeri, si spirituale, chiar ca viitoare cariera… (sacrificase) Franta, in a carei limba, in a carei cultura fusese crescut, si venise in Romania… pentru a se face roman, incepand prin a intra intr-un regiment, noteaza Nicolae Iorga. Roman insa nu in sensul egoist si oportunist al cuvantului, puind in marea afacere politica, singura decisiva, numele sau asa de mare si importanta sa avere, ci roman in acel sens mai curat si mai inalt in care intelegeam si eu rostul neamului nostru."

Bibliografie: "Basarab-Brancoveanu - Dinastia" (lucrare inca neterminata), Radu Albu-Comanescu

CONTESA ANNA DE NOAILLES Cele doua surori ale Printului Brancoveanu s-au casatorit cu doi aristocrati: Anna cu Mathieu, conte de Noailles, iar H...l"ne cu Alexandre, Print de Caraman-Chimay. Poeta Anna de Noailles (1876-1933) e celebra in literatura franceza. Leon-Paul Fargue scria despre ea "a fost ultima noastra poeta inspirata"... A fost membra a Academiei regale belgiene si comandor al Legiunii de Onoare, iar portretul ei e asezat in expozitia de la Biblioteca Nationala, intre statuile lui Voltaire si Cicero. Mai presus de toate, Anna de Noialles (foto) a fost modelul de care s-a servit Proust pentru contesa Gaspard de Reveillon din romanul sau "Jean Santeuil".