POVESTI LA TARGOVISTE
Zidurile fostei cetati de scaun a Tarii Romanesti adapostesc astazi doar
legende si taine ale maretiei de odinioara.
Curtea Domneasca de la Targoviste a trait un basm cu voievozi. I-a vazut, unul dupa altul, pe Mircea cel Batran, Vlad Dracul, Vlad Tepes, Radu cel Mare, Radu de la Afumati, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Daca iti cufunzi imaginatia intre batranele ziduri si te intorci in urma cu mai bine de cinci veacuri il poti zari pe copilul Vlad Tepes, fiul printului Valahiei, ascunzandu-se dupa mantiile slujitorilor domnesti.
Cativa ani mai tarziu... Vlad si Radu, fratele cel mic, sunt dusi departe de curtea princiara. Tatal lor, Vlad Dracul, nu-si incheiase socotelile cu sultanul Murad al II-lea. La 17 ani, eliberat de turci, tanarul Tepes paseste din nou pe lespezile cetatii. Poarta in suflet setea de razbunare. Aflase ca tatal sau fusese asasinat, ca fratele sau mai mare, Mircea, fusese torturat si ingropat de viu de boierii targovisteni. N-a avut insa vreme sa-i pedepseasca atunci. Rivalul sau la tron, Vladislav al II-lea, l-a inlaturat dupa doar doua luni de domnie.
PEDEAPSA. La 25 de ani a reusit sa-si invinga dusmanul. Venise vremea razbunarii. "Cum a ajuns la domnie, mai intai si-a facut o garda personala nedespartita de el; dupa aceea, chemand cate unul dintre boierii sai, despre care putea crede ca ar fi in stare sa ia parte la tradarea pentru schimbarea domnilor, ii slutea si tragea in teapa cu toata casa, pe el, pe copii, pe femeie si slujitori" (nota cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil in Expuneri istorice, editie Vasile Grecu, Bucuresti, 1958, p. 283).
In Letopisetul Cantacuzinesc se povesteste ca "facut-a un lucru cu orasanii den Targoviste, pentru o vina mare ce au fost facut unui frate al Vladului voda. Cand au fost in ziua Pastilor, fiind toti orasanii la ospete, iar cei tineri la hore, asa fara veste pre toti i-au cuprins. Deci cati au fost oameni mari, batrani, preoti i-au intepat de au ocolit cu ei tot targul". In vremea cand Tepes a stat pe scaunul cetatii de pe malul drept al Ialomitei s-a ridicat si maretul Turn al Chindiei. Construit pe cel mai inalt loc al orasului, era folosit atunci ca punct de observatie. Acum foloseste doar perechilor de indragostiti care se imbratiseaza peste ramasitele trecutului. In 1459, intr-un hrisov acordat de Tepes se mentiona pentru prima data numele orasului Bucuresti, a doua resedinta domneasca dupa Targoviste.
"Bucurestiul este mentionat pentru prima oara cu acest
nume intr-un act emis de Vlad Tepes, 20 septembrie 1459. Asta demonstreaza ca exista aici o resedinta domneasca, dar resedinta principala era in continuare la Targoviste, deci nu se poate spune in nici un
caz ca Tepes a adus capitala la Bucuresti"
Stefan Andreescu
cercetator al Institutului de Istorie "Nicolae Iorga"
"S-a scris in septembrie 20, in cetatea Bucuresti, in anul 6968" (1459)
Citește pe Antena3.ro