Raportul Agentului 29

Mizeria deportatilor de la Bug era cunoscuta la Bucuresti. Din unele documente existente in arhive reiese ca autoritatile au fost incunostintate de situatia in care se aflau rromii deportati.

Un agent al Sigurantei, care a semnat cu numele de cod "Agent 29", a alcatuit o ampla dare de seama asupra serviciului pe care l-a efectuat in judetul Oceacov la finele lunii noiembrie si inceputul lunii decembrie 1942. Raportul catre superiori se vrea o radiografie completa a vietii din teritoriul dat Romaniei spre administrare, cuprinzand si "chestiunea tiganilor". Aceasta din urma ocupa cel mai mare spatiu din raport. Prezentam in continuare extrase din acest document revelator pentru situatia rromilor deportati.

"MIZERIE DE NEDESCRIS". "Pe timpul cat au stat in cazarmile de la Alexandrudar, tiganii au trait intr-o mizerie de nedescris. Erau alimentati insuficient. Li se dadeau 400 g de paine pentru cei capabili a munci si cate 200 g pentru batrani si copii. Li se mai dadea putini cartofi si foarte rar peste sarat si acestea in cantitati extrem de mici.

Din cauza proastei alimentari, unii tigani - aceasta o formeza majoritatea - au slabit intr-atat ca au ajuns numai schelete. Zilnic mureau - mai ales in ultimul timp - cate 10-15 tigani. Erau plini de paraziti. Vizita medicala nu li se facea deloc, iar medicamente nu aveau. Sunt goi, fara haine pe ei, iar rufaria si imbracamintea le lipseste de asemenea completamente. Sunt femei al caror corp (partea inferioara) este gol in adevaratul sens al cuvantului. Sapun nu li s-a dat de cand au venit, din care cauza nu s-au spalat nici ei si nici n-au putut sa-si spele singura camase ce o au.

Din cauza raului tratament, pana in ziua de 25 noiembrie a.c. au murit 309 tigani. Au fost gasite cadavre de tigani pe soseaua Oceacov-Alexandrudar. Acestia au murit de foame si frig.

PROGNOZA SUMBRA. Dar ca tiganii de la cazarmile Alexandrudar au fost cazati mai omeneste prin comunele aratate mai sus, inca nu s-a rezolvat problema tiganeasca din judetul Oceacov. Li s-a ameliorat intrucatva doar situatia, fiind expusi mai putin frigului si ca au fost deparazitati. Dar daca nu li se va da si lemne sau alt combustibil, tiganii vor fi in stare sa faca din case ceea ce au facut din cazarmi, niste locuinte nelocuibile. Si frigul o sa-i duca si la aceasta, fara sa se gandeasca ca raul si-l agraveaza, si ca pericolul de a muri de frig este mai mare. De asemenea, daca nu li se va da o alimentatie omeneasca, asistenta medicala si medicamente, precum si imbracaminte la unii, mortalitatea tiganilor nu vad sa scada dar va creste pe zi ce gerul va creste si el."

FOCARE DE BOLI INFECTIOASE O alta situatie "groaznica si aproape de neinchipuit" este semnalata de medicul Aurel Juga. Acesta facea parte din corpul functionarilor romani din Transnistria, fiind seful Serviciului Sanitar al judetului Berezovca. El a efectuat o inspectie in judet in vara lui 1943. Uimirile sale au capatat forma unui referat adresat prefectului. "Cand din cateva mii de tigani, nu se gaseste cel putin unul cu haine pe el, pot spune fara exagerare ca se gasesc intr-o crunta mizerie, scria medicul roman. In aceasta situatie, coloniile de tigani sunt si raman un permanent focar de boli infectioase care ameninta regiuni intregi si indepartate". GOI PUSCA IN GERUL IERNII Sesizarile emise de autoritatile medicale din Transnistria nu au contribuit la ameliorarea situatei. Astfel ca, asa cum reiese dintr-un document emis trei luni mai tarziu de prefectul judetului Berezovca, Leonida Popp, rezulta ca soarta deportatilor nu se schimbase. Acum era insa cu mult mai grav: se lasase frigul toamnei si iarna batea la usa. "Pe langa faptul ca nu au incaltaminte, spune raportul, toti sunt complet dezbracati si cea mai mare parte din ei sunt complet goi, neavand nici camasi pe ei. In situatia in care se afla acum, pentru ei iarna este o moarte sigura", anticipeaza raportul. PADUCHII "COTIDIENI" In Transnistria, sapunul era o raritate. Igiena, mai mult decat precara, a transformat zonele locuite de acestia in adevarate focare de infectie. Tifosul a facut la randul lui victime, iar paduchii erau prezente la fel de obisnuite ca si aerul. De asistenta medicala calificata nici nu putea fi vorba. In judetul Berezovca, documentele au semnalat la un moment dat o epidemie de tifos exantematic. Din acest motiv, zilnic mureau intre 200 si 250 de rromi.