Redeschiderea Canalului

Reinceperea lucrarilor la Canalul Dunare-Marea Neagra, abandonat in 1953, a fost de asemenea o decizie care s-a luat in forurile cele mai inalte ale Partidului Comunist. La 13 iunie 1973, Nicolae Ceausescu a inaintat Comitetului Executiv al CC al PCR propunerea de reincepere a lucrarilor, argumentand ca economia Romaniei avea neaparata nevoie de acel obiectiv. Toti participantii au aprobat "indicatia".

Problema finalizarii constructiei Canalului Dunare-Marea Neagra s-a discutat in sedinta Comitetului Executiv al CC al PCR din 13 iunie 1973. La aceasta dezbatere a participat "crema" politicii ante-1989: Nicolae Ceausescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaras, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet, Dumitru Popescu, Leonte Rautu etc. Dar si Ion Iliescu, in acel moment membru in Comitetul Executiv al CC al PCR. Prezentam mai jos cateva pasaje semnificative din stenograma sedintei din care reiese ca "propunerile" privind redeschiderea Canalului au venit de "sus in jos": dinspre conducerea politica spre specialisti.

Tov. Nicolae Ceausescu: Am discutat cu tovarasii de la Ministerul Transporturilor sa intocmeasca studiul si propuneri pentru reluarea lucrarilor Canalului Dunare-Marea Neagra, care au fost intrerupte, dupa cum se stie, cu aproape 20 de ani in urma. Acum se prezinta aceste propuneri si, sigur, cu titlu preliminar cam care ar fi traseul si cam care ar fi influentele care ar trebui sa le suportam.

Ceea ce ar trebui sa hotaram acum este hotararea de principiu, de a relua lucrarile canalului (...).

Daca vreti ceva explicatii, tovarasii specialisti sunt aici, sunt si harti si va pot da aceste explicatii. Poate este bine sa vorbiti pe scurt, ca, in fond, problemele acestea sunt, pe care vi le-am prezentat eu.

Tovarasii spun ca au vazut hartile, au citit materialele. De altfel, pentru tovarasii care sunt curiosi raman aici machetele si pot sa le vada. Dar puteti prezenta pe scurt.

Tov. Baicu Ion: Traseul respectiv care se propune este cel care l-ati aratat dumneavoastra, Cerna Voda, la Sud de portul Constanta, Agigea si actualul port Constanta. Acesta este traseul care-l propunem noi astazi Comitetului Executiv.

In afara de acest traseu, noi am mai studiat si alte trasee, si anume: (aratand pe harta) aici se vede un traseu in amonte de Cerna Voda; are 40 mil. de terasament pentru trecerea la deal si atunci am studiat o alta varianta - Cochirleni - , dar care necesita inca 50.000 mc si este mai lung decat varianta care se propune. Pentru iesirea la Marea Neagra am studiat vechiul canal, care s-a parasit, in portul Midia. Si am sa insist asupra faptului ca n-am retinut acest traseu pentru simplul motiv ca acest port gandit in 1948-1952 era gandit pentru vase de pana la 7.000-8.000 tone. Portul nou il gandim pentru vase de 150.000 tone.

Tov. Nicolae Ceausescu: Si poate chiar de 200.000 de tone; se va mai reglementa. (...)

Tov. Baicu Ion: O ultima varianta este amplasamentul de la Tusla, in cazul in care ar putea exista portul de la Tusla. Dar nu am retinut acest amplasament care da un volum mare de excavatii si are un traseu de canal mai lung cu 15 kilometri decat ce propunem.

Acesta este nou in propunerile acestea, fata de 1948-1952. Atunci s-a studiat canalul pentru vase de 1.500-2.000 de tone. Astazi, acest canal permite intrarea vaselor de 40.000 de tone. In ceea ce priveste obiectivele industriale care se vor amplasa de o parte si de alta a acestui canal, vor avea posibilitatea sa primeasca materiile prime din import si sa produca marfuri destinate in mare parte exportului. (...)

Tov. Emil Draganescu: Cu privire la dimensiunile canalului, ca noi avem imaginea a ceea ce am vazut. Care este baza mica?

Tov. Baicu Ion: In aceasta plansa prezint doua sectiuni: prima, sapatura care o facem pe circa 20 de km de la Murfatlar la Constanta si pe aceasta portiune este sectiunea transversala, 70 m latime la baza si circa 350 m. sus. 70 m rezulta din faptul ca este necesar pentru a se incrucisa doua vase, deci a merge in dublu sens cu vase de 40.000 tone. De la Cerna Voda pana la Murfatlar am tinut seama ca in studiile tehnico-economice sa prevedem si sa excavam aceste diguri de pamant care au rostul de a tine apa si, in acelasi timp, de a scoate de sub inundatii o suprafata de teren din restul vaii. Deci aici am pastrat 70 m latime pentru a se incrucisa doua vase de 40.000 tone.

Tov. Emil Bodnaras: Canalul va avea pe toata suprafata aceiasi latime?

Tov. Baicu Ion: Aceiasi latime; am prevazut cateva locuri pentru eventualele intoarceri. Ceea ce as vrea sa mai adaug este ca acest canal care figureaza pe aceasta harta, dupa care se continua pe lacul energetic, pe noul canal care se va construi pe Valea Mostistei sa ajunga marfurile la Bucuresti. Acest nou canal care se va construi in curand va veni la Comitetul Executiv pentru aprobare. (...)

Tov. Ianos Fazekas: Construind canalul, cate ore de economie se realizeaza in transportul cu vasul pana la Marea Neagra?

Tov. Emil Bodnaras: Se scurteaza 380 kilometri...

Tov. Nicolae Ceausescu: Se scurteaza drumul de 6 ori...

Tov. Ianos Fazekas: Totusi cred ca varianta care am facut-o si am parasit-o, tovarasii s-o mai analizeze daca nu s-ar putea folosi. Aici este o zona unde am cheltuit.

Tov. Nicolae Ceausescu: Pana la Poarta Alba merg pe acelasi traseu, nu mai trebuie adancit... Adica ceea ce se propune aici este de a hotari reluarea lucrarilor pentru canal si trecerea la elaborarea studiilor pe baza lor la proiect. Sa se accepte reluarea lucrarilor Canalului Dunare-Marea Neagra - hotarare de principiu - si efectuarea pe aceasta baza a studiilor tehnico-economice corespunzatoare care sa se supuna spre aprobare. (...)

Tovarasii care cunosc ceva mai bine problema, istoria acestui canal, stiu ca era intre altele si pentru agricultura, dar a fost conceput si ca un canal de navigatie, inclusiv cu scopul militar, si intre altele cu scop de navigatie. (...)

Principalul scop va fi pentru nevoile de navigatie civila in conceptia care s-a spus. Atunci n-a fost facut pentru agricultura, ci cu scop militar. Sigur, atunci s-a intrerupt pentru ca forta noastra tehnica si mijloacele materiale nu ne-au permis sa-l realizam si, pe urma, si necesitatile militare ale celor care erau interesati n-au mai fost de aceiasi natura si n-au mai fost interesati sa ne ajute sa-l terminam - spun acestea pentru cunostinte strict interne. De aceea am propus reluarea, pentru ca noi atunci am adoptat o hotarare la o plenara sa amanam, asa s-a spus: sa amanam realizarea canalului, nu s-a spus ca sa renuntam. Si atunci spunem: reluarea si realizarea canalului tinand seama de noile conditii si de noile necesitati, si propagandistic spunem ca am amanat si reluam. (...)

Acesta nu este numai pentru nevoile interne, ci si pentru nevoi internationale.

Deci aceasta este problema.

Sunteti de acord?

(Toti tovarasii sunt de acord)".

"S-a discutat in principiu si cu bulgarii si necesitatile de emergetica se cunosc, nu mai trebuie discutate. Deci canalul trebuie sa devina o prelungire a portului si lacurilor de pe Dunare, sa devina el insasi o baza de port si sa poata naviga vase pana la 35.000-40.000 tone" - Nicolae Ceausescu

Dupa 23 de ani de la abandonarea constructiei Canalului de catre Dej, in 1976 au reinceput lucrarile la desavarsirea grandiosului obiectiv

CENTRUL DE COMANDA Decizia de construire a canalului s-a luat in Comitetul Executiv al partidului. Pentru aplicarea ei trebuiau insa sa intre in actiune specialistii. Si aici principiul centralismului a fost urmat cu strictete. Prin Hotararea Consiliului de Ministri din 1 martie 1972 este insarcinat cu intocmirea studiului tehno-economic Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA). Aici au fost intocmite planurile de constructie. IPTANA nu putea insa sa realizeze singur un asemenea proiect; de aceea, alte 38 de institute au primit ca sarcina sa participe la elaborarea proiectului. CEAUSESCU SI POPORUL, SLOGANUL "EPOCII DE AUR" Constructorii canalului au fost elogiati pentru munca lor in intreaga presa comunista a vremii. Laude anonime aduse colectivelor de oameni ai muncii, fara ca acestia sa fie numiti individual. Singur, Nicolae Ceausescu, "sub conducerea inteleapta" a caruia s-au savarsit toate, putea fi numit. La randu-i, despre "poporul muncitor", el cuvanta astfel in discursul tinut la inaugurarea canalului, in mai 1984: "Trebuie sa mentionez cu multa satisfactie ca toti cei care au lucrat la realizarea lui si-au indeplinit cu cinste misiunea incredintata de partid, de statul nostru socialist, de popor. Ei au demonstrat ca, actionand in spirit revolutionar, sub conducerea PCR, oamenii muncii din patria noastra, fara deosebire de nationalitate, pot invinge orice greutati si pot sa dureze cele mai indraznete visuri ale poporului nostru, ale inaintasilor nostri. In aceasta epopee s-au unit darzenia, munca, stiinta, cutezanta revolutionara, hotararea intregului nostru popor de a fauri cu succes comunismul pe pamantul Romaniei, de a asigura natiunii noastre un loc demn in randul popoarelor libere "ale lumii". 112.000 DE VARIANTE POSIBILE Cercetatorii si proiectantii care au realizat canalul au depus un efort urias pentru indeplinirea sarcinilor. Un exemplu oferit de proiectantul-sef al canalului, inginerul Chiriac Avadanei: pentru a se stabili ce fel de canal este mai bine a fi construit, maritim (putea fi folosit de nave de mare capacitate) sau fluvial (pentru nave de o capacitatea mai mica) si pentru a fi stabilite caracteristicile navelor, au fost analizate 112.000 de variante de nave si convoaie de nave. (Cristina Arvatu)