Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Reforma à la Al.I. Cuza
REGULI
Alexandru Ioan Cuza si Carol I au stabilit reguli asupra modului in care sa fie inscrise numele in registrele de stare civila. Tiparul croit de Cuza se pastreaza in parte si astazi.
Rolul de a consemna nasterile revenea odinioara Bisericii. O data cu evolutia tarilor, aceasta sarcina a fost luata de pe umerii calugarilor si data unor functionari. Sub domnia primului domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romania (1862-1866), Alexandru Ioan Cuza, s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural. Pe langa reformele pe care le-am invatat in clasa
a IV-a, Cuza a organizat si modul in care nou-nascutii sa fie consemnati in registre. Raluca Tomi, cercetator in cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Ioga", ne-a oferit cateva informatii privitoare la inscrierea numelor in registrele de stare civila, asa cum apare in Codul civil adoptat in perioada lui Alexandru Ioan Cuza. "Codul civil a fost decretat in noiembrie 1864, promulgat in 4 decembrie acelasi an si a intrat in vigoare in 1 decembrie 1865. A fost realizat pe baza «Codului Napoleon» din 1807, a proiectului de cod civil italian al ministrului Pisanelli", ne spune Raluca Tomi.
NORME. "In titlul II, capitolul II, ce face referire la actele de nastere, la articolul 43 se prevedea: «Actul de nastere va arata cu deslusire ziua, ora, locul nasterii, sexul copilului, prenumele ce i se va da la botez, precum si numele de familie, profesiunea sau meseria si domiciliul tatalui, mamei si a martorilor» (C. Hamangiu, Codul general al Romaniei, vol. I, Codurile, Bucuresti, 1907).". In Regulamentul pentru serviciul starii civile din 3 decembrie 1866 se prevedea ca actele de botez sa fie intocmite de ofiterii de stare civila, in comunele rurale acestia erau primarii, si sa fie inscrise in registrele de stare civila, registre care erau trimise de Ministerul de Interne in intelegere cu Ministerul Justitiei.
![]() |
In timpul lui Carol I s-a dat o lege asupra numelui, care prevedea ca numele patronic constituie un drept imprescriptibil si inalienabil |
| |||
|
|
IORGA DESPRE NUMEIstoric, scriitor, publicist si om politic roman: Nicolae Iorga. Savantul a tinut o conferinta la Institutul Sud-Est European, la data de 18 mai 1934, pe tema numelui de botez la romani: "Preda, in trecutul nostru atatia boieri Preda, dintre cari unii au jucat un rol mare, ca in epoca lui Neagoe Basarab, sant si acum multe persoane care se chiama asa; dar Preda este tot Ioan, pentru ca inseamna Sfantul Ioan Inainte Mergatorul. Predetici, Preda. In ce priveste pe «Gheorghe», numele bisericesc, care da pe Gherghe (feminin Gherghina si Gherghita), forma romaneasca cea veche este Giurgiu (de unde Giurgea), sau, supt influenta numelui unguresc Gyüry, avem Giura-Giurea, foarte vechiu, dar supt influenta vecinilor nostri de la Nord. Supt influenta greceasca, Iorgu, Iorga. Andrei este iarasi forma oficiala bisericeasca, iar forma romaneasca cea veche este Indrea, ca si Udrea, care da pe Udriste. Pentru a da si formele Patru si derivatul Petre, Petrea, cum se spune in Muntenia. Piua Petrei nâare nimic a face cu piatra. Ci e Piua lui Petre; aceasta se explica foarte bine pentru ca acolo era un targ, Targul de Floci (nu «flote»), iar, daca e vorba de «cetate», ea e in fata, la Harsova, pentru Mocanii veniti prin Baragan, cari se duceau la Gura Ialomitei si vindeau acolo lana nedaracita lui Petre, care avea piua lui. In Ardeal pi un Sinchetru: Simpietru. Cu sufixul slav avem pe Patrascu". |
| ||||
|