In iunie 1971 s-a desfasurat vizita in tari comuniste asiatice. De aici, Ceausescu a venit cu idei noi.

In analizele care se fac asupra etapei Ceausescu in istoria Romaniei, se mentioneaza ca etapa declansatoare a "noului curs" al politicii sale - soldata cu finalul tragic al evenimentelor din decembrie 1989 - vizita intreprinsa in 1971 in tari comuniste asiatice. Datorita documentelor de arhiva suntem acum in masura sa cunoastem ce s-a intamplat pe parcursul celor trei saptamani ale vizitei in RP Chineza, RPD Coreeana, RD Vietnam si RP Mongola. La 25 iunie 1971 a avut loc sedinta Comitetului Executiv al CC al PCR. Vreme de doua ore si zece minute, Ceausescu monologheaza in fata celorlalti tovarasi, informandu-i ce a facut si vazut in cele patru tari asiatice vizitate in 1-24 iunie.

ESCALA SOVIETICA. De remarcat ca inainte de a survola teritoriul tarilor asiatice, delegatia romana facuse escala la Novosibirsk si Omsk unde - zice el - "am fost bine primiti de tovarasii de la comitetele regionale respective". Metoda intalnirii cu lideri sovietici la dusul si intorsul din fiecare calatorie in China fusese instituita de Gheorghiu-Dej. Dupa declaratiile fostului prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, procedeul conta ca dovada a "sinceritatii" in raporturile cu sovieticii si loialitatii fata de cauza unitatii miscarii comuniste grav afectate, dupa moartea lui Stalin, de schisma chino-sovietica. Si la dus, si la intors acestia ii informau - direct sau prin intermediari regionali - pe liderii sovietici despre obiectivele si rezultatele calatoriei. Erau trecute, desigur, sub tacere acele amanunte care indicau adevaratul scop al delegatiilor romanesti: protectia lui Mao Tze Dun pentru incercarile romanilor de a se sustrage controlului deplin al Kremlinului.

Salutat calduros de alta revolutionara - Deng In-Ceao, sotia fostului premier Ciu En Lai

"AVEM DE INVATAT". Vizita din 1971 se produce in plina "revolutie culturala" chineza, aspecte de mare vizibilitate ale acesteia fiind festivismul si cultul lui Mao. "La Pekin am avut parte de o primire deosebit de buna, relateaza Ceausescu. In primul rand, la primirea pe aeroport au venit practic toti conducatorii de partid si de stat care puteau veni, pentru ca ceilalti erau bolnavi si nu se puteau deplasa. Primirea a fost deosebita la aeroport si din partea populatiei; pe urma, in oras o primire de sute si sute de mii de oameni, dar nu gramada, cum se iese la noi, ci in mod organizat - cu scoli, fanfara, jocuri sportive, dansuri. Si la coreeni la fel a fost. Si cred ca avem si de invatat, totul era ordonat. A fost un fel de sarbatoare, o manifestare sarbatoreasca. In piete era scris cu steaguri si cu trupuri: «Traiasca prietenia chino-romana» - in limba chineza si in romana. Erau lozinci multe despre prietenie, despre lupta impotriva imperialismului, impotriva presiunilor de tot felul."

Festivitatile chineze si coreene care l-au impresionat pe Ceausescu vor fi copiate in anii urmatori in Romania.

Steaguri, scoli, fanfara, dansuri si jocuri sportive au produs impresii de nesters cuplului Ceausescu

"PRIN NOI INSINE". In anii ’80, romanii simteau acut efectele negative ale deciziei lui Ceausescu de a reduce drastic importurile. Sursa ei se afla, de asemenea, in impresiile calatoriei din 1971. Cu referire la vizitele in fabrici si uzine din China si Coreea de Nord, Ceausescu povesteste in CPEx: "In general, ne-au lasat o impresie foarte buna. Au de toate - electrotehnica, electronica, instalatii de aer conditionat s.a.m.d. N-au importat nimic si au facut lucruri foarte bune. (…) Totul este produs de noi, ne-au spus, nu vrem sa importam cand vorbim de fortele proprii, vrem sa-i facem pe oameni sa inteleaga ca ei pot si trebuie sa faca totul: inainte se crease o mentalitate ca asteptau totul din strainatate". I-a placut, cu deosebire, dispretul fata de stiinta cadrelor tehnice in raport cu potentialul muncitoresc. "Inginerul nu a pus mana pe ciocan, nu stie cum se face o masina; el stie sa faca desenul masinii si te trimite s-o cumperi din strainatate" - prin urmare, trebuie folosite "cadrele de muncitori vechi, cu experienta".

"Noi tot umblam sa vedem in Italia, in Elvetia, sa aducem specialisti din Vest", isi face liderul autocritica (mai curand o critica a predecesorului Gheorghiu-Dej care initiase importurile de tehnologie occidentala), anuntandu-i pe cei prezenti ca deja luase primele masuri de indreptare: nu va mai aproba importurile solicitate de ministere.

Acesta e momentul care genereaza politica de austeritate a importurilor si elogierea resurselor creative ale maselor. In plan propagandistic, fenomenul va fi prezentat ca "revolutia tehnico-stiintifica". In paralel, Securitatea va dispune forte impresionante in realizarea obiectivelor pretinsei "revolutii" prin furtul de tehnologie de la capitalistii ce urmau a fi depasiti in viitoarele doua-trei cincinale.

"Atmosfera calda, tovaraseasca" a fost concluzia comunicatelor de presa din tarile lagarului socialist cu referire la vizita delegatiei romane in tari comuniste din Asia

"EDUCATIA PENTRU MUNCA". A fost unul dintre sloganurile impuse de Ceausescu, care la vremea respectiva n-au fost prezentate ca fiind inspirate de realitatile si ideologia "revolutiei culturale chineze" (1966-1976). Diversiunea soldata cu milioane de condamnari si trimiteri la "reeducare", care a adus China in pragul unui razboi civil, este apreciata astfel de Ceausescu: "A fost vorba de o lupta intre doua linii, de faptul ca se crease o stare de spirit periculoasa, ca erau foarte multi dintre fostii mosieri feudali care detineau si posturi de raspundere, ca se crease o stare de ploconire in fata strainatatii si o anumita mentalitate de imburghezire si toata activitatea a fost de a dezradacina aceasta mentalitate, de a aseza lucrurile ca oamenii sa inteleaga principiile revolutionare si sa fie educati prin munca. (...) Exista o mobilizare generala a poporului, de la copii pana la oamenii batrani, toti sunt mobilizati, pusi la treaba sa invete, sa lucreze; unul nu sta. Ciu En Lai spunea ca toata lumea trebuie sa munceasca, trebuie sa faca ceva, nu se poate altfel".

In universitatile si scolile chineze a vazut ateliere-scoala unde elevii si studentii invata sa produca. Le va copia in viitorul apropiat si in Romania. Tot astfel cum studentii si intelectualii chinezi sunt trimisi la tara, la "reeducare", elevii si studentii romani vor fi obligati sa efectueze lungi perioade de munci agricole. Din "comunele populare" se va inspira pentru crearea "consiliilor unice agroindustriale", iar din "comitetele revolutionare" chinezesti, in decizia de subordonare a productiei, organizarii si activitatilor politico-ideologice comitetelor de partid pe intreprinderi. Astfel, ultimul cuvant in orice decizie dintr-o firma romaneasca nu-l va avea directorul ei, ci secretarul de partid.

8.000 DE ANI PENTRU REZOLVAREA IDEOLOGIEI Programul chinezilor a fost variat: vizite n fabrici si n uzine, spectacole, ntAlniri cu oameni de stiinta si... aplicatii militare Si dupa moarte, i s-au atribuit lui Ceausescu insemnate merite de mediator al unor conflicte de scara planetara in spiritul propagandei din vremea sa. In ceea ce priveste relatiile sovieto-chineze, in 1971 Ceausescu pare a se rezuma la sondarea si sustinerea opiniilor liderilor celor doua mari puteri. "Ne-au spus - povesteste el despre chinezi - ca sunt gata sa-l primeasca pe Nixon, insa problema principala este Taiwanul. In legatura cu ONU ne-au multumit pentru sprijinul care il dam, s-a scris si in comunicat, sunt interesati sa mearga la ONU. In general ei ne-au multumit pentru ajutorul dat in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor lor cu alte state unde ei sunt interesati." Relatarile romanilor despre CAER ii face sa exprime un punct critic cu privire la "dorinta aceasta de dominatie, sovinismul de mare putere si social-imperialismul". Evident, chinezii se refera la sovietici cu care vor sa normalizeze relatiile. Problemele ideologice nu pot fi rezolvate insa acum, ci in timp. Un timp a carui durata Mao Tze Dun o estimase la... 8.000 de ani! ORDINE SI DISCIPLINA. Profund impresionat a fost Ceausescu de faptul ca unii dintre conducatorii chinezi au fost adusi din spital pentru a se intalni cu oaspetii romani. Insasi sotia lui Mao, faimoasa Jian Qing, trecuse peste neplacerile unei boli pentru a se achita de obligatiile protocolare. Prin comparatie, Ceausescu vede ca "aparatul nostru este indisciplinat". Mai precis: "Eu sunt nemultumit de felul cum s-au purtat tovarasii din delegatie: au fost refractari si n-au ajutat delegatia. De altfel, le-am spus, au pus mainile in buzunar ori s-au incuiat in camere, n-au activat, n-au depus eforturi. Sigur, tovarasul Maurer a fost bolnav; insa sa spun drept a exagerat si el, pentru ca practic nu a mers nicaieri si aceasta a lasat o impresie proasta. Sigur, nu este usor, el a fost bolnav, este adevarat. Insa si a sta inchis in camera si sa nu iesi nicaieri tot nu este bine. Eu ma refer la ceilalti tovarasi, care sunt tineri si care trebuiau sa fie preocupati, pentru ca acolo erau multe probleme, fiecare se baga in camera si astepta sa fie sculat, sa fie invitat".

INCEPUTUL SFARSITULUI La scurta vreme dupa vizita, vor fi promulgate faimoasele "teze din iulie", care impun, in spiritul "revolutiei culturale" chinezesti, "imbunatatirea si intensificarea activitatii politico-ideologice". Astfel, se va trece la subordonarea deplina a artei si culturii politicului, vor fi promovate cu intensitate national-comunismul si, dupa modelul lui Mao, cultul lui Ceausescu. In decursul catorva ani, tara va fi transformata intr-o insula scoasa din circuitul cultural si economic mondial prin incercarea de a fabrica toate produsele de care are nevoie. "MARGINALIZAREA" LUI ION ILIESCU Vizita a fost evocata, dupa 1989, deseori de Ion Iliescu, atunci secretarul CC cu propaganda, ca moment al "marginalizarii" pentru "opozitia" la impresiile si proiectele lui Ceausescu inspirate de realitatile comuniste asiatice. Din relatarea ce-o face Ceausescu in CPEx, reiese numai ca proaspatul sau diriguitor propagandistic nu se ridicase la inaltimea exigentelor functiei sale pe parcursul vizitei. "In ce priveste pregatirea materialelor - zice Nicolae Ceausescu in prezenta lui Ion Iliescu - am avut cei doi consilieri, pentru ca, practic, Iliescu nu a lucrat cum trebuie. Am avut pe cei doi consilieri - Dobrescu si Mitea. La comunicat au lucrat Andrei si Macovescu. Eu o spun numai asa, pentru ca va trebui sa tragem invataminte." Iar invatamintele nu s-au lasat asteptate, Ion Iliescu fiind inlocuit curand din functia de secretar cu propaganda cu Dumitru Popescu. PE ASTA NU AM VIZITAT-O! "Ceausescu a vizitat peste 100 de tari. Se zice ca odata, cineva i-ar fi zis lui Ceausescu un nume, si el a intrebat ce este asta. I s-a spus ca este o tara, la care el a spus: «Nu, nu se poate sa fie nume de tara, pentru ca eu n-am vizitat-o!», asa de intense erau aceste contacte, ne spune profesor Ioan Scurtu. Sigur, multe dintre ele erau si eficiente, in sensul ca se incheiau si acorduri economice, a fost perioada in care s-au realizat importuri masive, s-a achizitionat tehnologie moderna, deci au fost aspectele acestea pozitive. Dar, sigur, a fost si aspectul propagandistic, Ceausescu a fost prezentat ca erou al pacii, al colaborarii internationale, lider mondial, ceea ce, fireste, era o exagerare". (Daniela Sontica) Nota redactiei: Multumim Directiei Arhivelor Nationale Centrale pentru sprijinul acordat la realizarea acestei editii de colectie. Fotografiile sunt din arhiva institutiei.