Rock-ul libertatii

UN FEL DE FAT-FRUMOS

Jeansi, guma de mestecat, rock si un teritoriu interzis.

A existat un vis american incepand cu oamenii in varsta, care, dupa al doilea razboi mondial, se adunau in Cismigiu si asteptau sa vina americanii. "Pentru noi", spune Florian Pittis, "America a reprezentat un fel de teritoriu interzis, atata vreme cat n-am avut o copilarie normala din punctul de vedere al informatiilor. Noi - vorbesc de generatia mea, cea nascuta in timpul razboiului sau imediat dupa terminarea lui - am luat cunostinta de Charile Chaplin si Stan si Bran abia in 1960. Pana atunci n-am avut decat filme sovietice si din lagarul socialist. Bineinteles, din acest punct de vedere, imaginea Americii a devenit o imagine idealizata: un lucru ca Fat-Frumos din basm. Curios, aceasta imagine a Americii s-a intarit in toata perioada comunista, cand au inceput sa vina filmele din Occident, mai ales cele americane". Si nu veneau decat filme care treceau prin chingile cenzurii, filme americane care, e adevarat, respectau niste norme comuniste, "dar care erau extraordinar de bune". Parerea lui Pittis este ca a existat un al treilea razboi mondial: cel ideologic, castigat, de departe, de America. "Cum ar fi putut cineva din Est sa lupte impotriva Americii ascultand muzica rock, imbracat in blugi si mestecand chewing-gum. Dintr-o data, iata o victorie a Amercii, pe deplin materializata". Din alt punct de vedere, explozia de produse si sub-produse americane de dupa decembrie 1989 a contribuit din plin la demitizarea visului american a acelei perioade. "N-a fost nevoie de nici o propaganda, a nimanui, pentru a ne da seama ca acea America idealizata exista in constitutie, in legi, in posibilitati si mai putin in realitati. Asa cum a spus cineva, la sfarsitul anilor â60, parul lung a insemnat declaratia de independenta a unei generatii, iar muzica rock esperantoul ei. Si, incepand cu sfarsitul anilor â60, ascultam rock atunci cand doream, dar la noi acasa. Discurile le procuram de peste tot, dar le multumim, in special, pilotilor romani. Oricum, lantul de distributie era facut perfect (â¦)"

"De la bun inceput s-a spus ca America este tara tuturor posibilitatilor. In America au emigrat oameni nemultumiti sau disidenti, din mai toate tarile lumii. Si propaganda americana, daca ai idei vei reusi in America, a functionat perfect. Inclusiv la noi".
Florian Pittis

A VENIT CU DISCURI SI CARTI, NU CU BLUGI

Florian Pittis a vazut America prima data in 1979, cand a ajuns la New York impreuna cu Teatrul Bulandra. "Nici o clipa nu m-am gandit sa raman acolo". La intoarcerea in tara, Nadin, o vamesa, fana a trupei Sfinx, l-a intrebat pe Pittis la ureche: "Cate perechi de blugi ti-ai adus din America?". Pittis, tot la ureche, i-a raspuns: "Am fost in America. Nu pe Lipscani. Blugii mi-i cumpar de pe Lipscani. Tot ce vezi aici sunt carti si discuri".

SENZATIA DE LA NEW YORK

"De ce nu mi-am pus problema sa raman in America: ca actor, eu sunt legat de cuvant. Stiu engleza, o vorbesc destul de bine, dar, cu greu, foarte cu greu, as putea ajunge sa si gandesc in limba engleza. Pe scena, as fi prezentat ca un animal exotic: Â«Uite, stie si limba englezaÂ». Daca un artist nu si viseaza in limba respectiva, degeaba exista. Pentru mine, sa ajung sa si visez in limba engleza, era deja prea mult. Din celalalt punct de vedere, prea plecasera multi din tara si mi-am dat seama ca ramasesera foarte putine carlige de care sa atarne sperantele tinerilor de aici. Din obligatie pentru ei, nici nu s-a pus problema sa ma gandesc vreodata sa fac asta. Iar cel mai simplu lucru, este ca in afara de teatru, nu stiu nici macar sa spal vase, fara sa sparg farfuria. New York-ul este cu totul altceva decat America intreaga. Un fel de Babilon, dar care, in mod clar, este creierul planetei. Despre toate orasele din lume as putea povesti cate ceva. La New York e vorba de o senzatie: aceea ca atunci cand pui piciorul pe pamant, iti esti contemporan. Sentimentul acesta nu se poate povesti".

ACCEPTATI SAU NU DE VECINI "AMERICA PE CARE O VISAU

rockerii in anii â80, de exemplu, este America existenta in doar cateva cartiere, din cateva mari orase. Acolo nu-ti poti cumpara o casa, oricum. Vecinii trebuie sa fie de acord. Se intereseaza daca esti fumator, daca ai animal, cazier, ce rasa, credinta esti etc. Daca ei te accepta, poti sa-ti cumperi apartamentul sau terenul. Altfel nu. Mai mult decat atat, vecinii urmaresc cat se poate de clar cum te comporti cu copiii. Nu ai voie sa tipi la ei, sa-i lovesti, sa-i bruschezi, asa ca libertinajul prezent in ultimele filme americane s-ar putea sa existe in anumite cartiere din anumite orase mari ale Americii. In rest, nu". Cine a spus ca e simplu sa traiesti in America?

Citește pe Antena3.ro