Sarbatorile

Acum credinciosii sarbatoresc trei zile insemnate pentru toata crestinatatea.

La 25 martie e prima sarbatoare mare. E ziua cand Fecioara Maria a aflat de la ingerul Gavriil de sfanta ei sarcina. Sfantul Mucenic Gheorghe, dregatorul roman care s-a jertfit pentru credinta in timpul lui Diocletian, isi are ziua anul acesta, sambata, 23 aprilie. A doua zi e Intrarea Domnului in Ierusalim, numita de popor Florii. De Bunavestire si de Florii se mananca peste. Pestele, IHTIS in greaca, este simbolul lui Iisus la primii crestini: Iisus Hristos Teu Ios Sotir, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mantuitorul. Sacrificarea pestelui insemna, in vechime, sacrificiul lui Iisus.

BUNAVESTIRE. In aceasta zi, crestinii sarbatoresc vizita Arhanghelului Gavriil, care ii da Fecioarei Maria vestea ca va naste pe Mantuitorul Iisus Hristos de la Duhul Sfant. Ingerul s-a aratat Sfintei Fecioare la Nazaret si i s-a inchinat: "Bucura-te, cea ce esti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvantata esti tu, intre femei" (Luca 1.28). Apoi i-a dat vestea: "Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus" (Luca 1.31). La nedumerirea ei, intrucat nu stia de barbat, arhanghelul Gavriil i-a zis: "Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine Fiul Lui Dumnezeu Se va chema" (Luca 1.35).

FLORIILE. Duminica dinaintea Pastilor e ultima din post si sarbatoreste amintirea intrarii triumfale a lui Iisus in Ierusalim. In biserica se sfintesc crengile de salcie care au fost culese in ajun, de copii. Acestea sunt impartite credinciosilor la sfarsitul slujbei, se duc acasa si se pastreaza la icoane. Numele sarbatorii in limba romana, Florii, vine de la zeita romana Flora, sarbatorita chiar in aceeasi zi cu Intrarea Domnului in Ierusalim. Ritualul ramurilor de salcie vine mai ales de la sarbatoarea reinvierii naturii de la romani, dar semnificatia lor s-a transformat. Ele simbolizeaza acum ramurile verzi care l-au intampinat pe Iisus la Intrarea in Ierusalim.

SFANTUL GHEORGHE. Anul acesta sarbatoarea Sfantului Gheorghe cade in sambata dinaintea Floriilor. Sfantul Gheorghe, originar din partile Capadociei, a trait si s-a jertfit pentru crestinism in timpul imparatului Diocletian. Era comis sau mare dregator imperial, post de raspundere administrativa si militara. Sfantul Gheorghe a murit din cauza primului decret anticrestin al imparatului, de la 24 februarie 303. Acesta prevedea daramarea lacasurilor de cult, interzicerea adunarilor crestinilor, arderea cartilor sfinte. Crestinii care refuzau sa se supuna erau pedepsiti: cei din clasele superioare pierdeau drepturile si privilegiile si erau torturati, iar cei din clasele de jos deveneau sclavi. Tanarul dregator Gheorghe nu si-a tagaduit convingerile crestine nici cand a fost torturat. Moartea muceniceasca a Sfantului Gheorghe este o dovada a lucrarii Duhului Sfant in Biserica crestina. Sfantul e sarbatorit ca un biruitor al diavolului.

ZILELE IMPORTANTE

Duminica I, 20 martie, numita si Duminica Ortodoxiei. De Buna Vestire, la 25 martie, se savarseste Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur (dezlegare la peste). Duminica a II-a din Post, 27 martie, a Sf. Cosigorie Palama. Duminica a III-a din Post, 3 aprilie, a Sf. Cruci. Duminica a IV-a, 10 aprilie, a Sf. Ioan Scararul. La 6 aprilie, miercuri seara, e Denie - Canonul cel Mare. La 8 aprilie, vineri, Denie, acatistul Nascatoarei de Dumnezeu. Duminica a V-a, 17 aprilie, a Cuv. Maria Egipteanca; Sambata, 23 aprilie, Sf. Mare Mucenic Gheorghe si sambata lui Lazar, pomenirea mortilor. Duminica a VI-a, 24 aprilie, a Floriilor, dezlegare la peste; La 25, 26, si 27 aprilie, dimineata Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite, iar seara, Denii; Joi, 28 aprilie - Liturghia Sf. Vasile cel Mare, se scot Sfintele Agnete pentru cei bolnavi, seara - denia celor 12 Evanghelii sau scoaterea Sf. Cruci. Vineri, 29 aprilie - zi aliturghica, zi de post aspru, seara Prohodul Domnului. Sambata, 30 aprilie - Liturghia Sf. Vasile cel Mare, dimineata; seara, Ceasurile, iar dupa ora 12:00, Slujba Invierii. (Preot Vasile Ailioaei)

PRIMA SAPTAMANA

Luni si marti sunt zile aliturgice, adica zile in care nu se savarseste nici o Sfanta Liturghie. Miercuri, Liturghia Domnului mai inainte sfintita. Vineri, Liturghia Darurilor mai inainte sfintite. Sambata, Sf. Teodora I-a, pomenirea mortilor din Postul Mare. Luni, marti, miercuri, joi si vineri, seara, se citeste-n biserici si manastiri Canonul cel Mare in tipicul cel mare al Sfantului Sava. La pagina 483 sta scris: "In aceste 40 de zile ale Sfantului si Marelui Post sunt toate la fel de sfinte si cinstite, pentru ca si slujba lor este una. Pentru aceea unii, de buna si duhovniceasca socoteala, slujesc in toate cele cinci zile ale saptamanii Liturghia darurilor celor mai inainte sfintite, la intrebarea 56, pagina 496, la care se scrie ca se cuvine ca in toate cele cinci zile ale saptamanii din Sfantul si Marelui Post sa le slujbeasca Sfanta Liturghie a Darurilor, care este luata de la Sfintii Apostoli, asa dupa cum arata la intrebarea 55, Sf. Simeon". In Postul Pastilor si in Saptamana Luminata, pana la 8 mai, nu se fac nunti si nu se serbeaza ziua de nastere si onomastica.