Sase secole de rugaciune

La manastiri se ajunge din dragoste de Dumnezeu si de sfintele locasuri. Ajuns la Cozia te vor mira si zidurile care stau in picioare de pe vremea lui Mircea cel Batran si oamenii care slujesc acolo, bucurosi de orice oaspete. "De aceia, am binevoit domnia mea sa ridic din temelie o manastire in numele sfintei si de viata incepatoarei si nedespartite Troite, dumnezeire nezidita… la locul numit Nucet pe Olt, adica Cozia"
Documentul semnat de Mircea cel Batran
la 20 mai 1388

La manastiri se ajunge din dragoste de Dumnezeu si de sfintele locasuri. Ajuns la Cozia te vor mira si zidurile care stau in picioare de pe vremea lui Mircea cel Batran si oamenii care slujesc acolo, bucurosi de orice oaspete.

Sunt putini cei care intra intr-o biserica doar ca sa-si imbogateasca niste cunostinte culturale. Odata pasind pragul unui sfant locas, fie el si Cozia, cei mai multi se roaga lui Dumnezeu. "Va inchipuiti cat e de puternica rugaciunea savarsita neintrerupt in 618 ani in aceasta biserica?", ne intreaba retoric parintele Vartolomeu Androni despre Manastirea Cozia, al carei staret este. Si ca raspuns gandul ne duce la anul 1386, cand s-a pus piatra de temelie a acestei manastiri si la primii sai calugari pastoriti atunci de staretul Gavriil.

"IN AUDIENTA". Era intr-o vineri dimineata cand, dupa slujba sfintei liturghii, am fost primiti de parintele staret Vartolomeu Androni. Camara in care vorbim este ticsita de carti, semn ca traditia carturareasca a staretilor de la Cozia nu s-a intrerupt. De altfel, parintele staret are un doctorat in teologie luat in Germania - avea sa-mi spuna cu o mandrie (nepatimasa) parintele Antim de la muzeul manastirii, el insusi absolvent a doua facultati, dintre care una de teologie. Cand vine vorba despre sfaturi duhovnicesti, parintele staret se simte dator sa spuna ca treburile administrative ale staretiei, directoratul Seminarului Teologic de la Ramnicu-Valcea, precum si faptul ca este exarhul manastirilor din judet il "franjureaza". Desigur, este o modestie care face cinste oricarui calugar, cu atat mai mult celui care reprezinta ctitoria lui Mircea Voievod. Pana la urma, parintele arhimandrit ne-a raspuns la toate intrebarile, fie ele despre continuitatea spirituala si culturala de la Cozia, fie despre seminarul cu o istorie de 130 de ani din Ramnicu-Valcea, fie despre postul adevarat si despre caracterul romanilor de astazi, pe care ii vede prea plangaciosi in ceea ce priveste nereusitele lor.

Pictura bisericii Manastirii Cozia este deosebita: in registrul de mijloc sunt reprezentati parintii de la cele 7 Sinoade Ecumenice

ISTORIE. Cozia este cea mai de seama dintre ctitoriile lui Mircea cel Batran (1386-1418), fauritor de Tara Romaneasca, priceput organizator de oaste, temut luptator impotriva dusmanilor gliei strabune si iscusit diplomat. "Principe intre crestini cel mai viteaz si cel mai ager", cum il descrie cronicarul Leunclavius. Batrana Cozia a suferit diferite restaurari si modificari de-a lungul vremii. Neagoe Basarab la 1517 o intareste si o imbogateste cu icoane noi, repara turla, o parte din cladiri si construieste cele doua fantani. Alte reparatii a facut Mihnea Voda, "Turcitul", la 1583, care modifica si intareste zidul ce da spre Olt si construieste in coltul din sud-est al chiliilor un paraclis care se afla si astazi. Constantin Brancoveanu a dispus restaurarea picturii, construirea pridvorului, a camerelor "domnesti" si a cuhniei (bucatariei). Si din neamul Cantacuzinilor s-au ridicat ctitori-intregitori ai manastirii: Serban, "biv vel paharnicul", si Draghici, spatarul.

Intre 1800 si 1920, ca urmare a neintelegerii importantei cultural-spirituale a acestei manastiri, ea a fost transformata pe rand in puscarie (1880-1894), Azilul "Elena Doamna", lagar pentru prizonierii primului razboi mondial si chiar in grajd pentru cai in aceeasi perioada, amenajat, din pacate, in insasi biserica voievodala! Fata de hotararea de a se face aici puscarie, Mihai Eminescu a scris de mai multe ori in presa vremii articole vehemente. Mai aproape de zilele noastre s-au facut reparatii importante in 1959 si in 1983.

VALORI. Nu trebuie sa uitam nici frumusetea bolnitei manastirii, situata in partea de vest a incintei, despartita acum de sosea, facand parte initial din aceeasi curte. Iar ca sa nu treci fara folos pe la Cozia, este foarte important sa vizitezi muzeul in care se afla icoane vechi, obiecte de cult, precum si carti inestimabile. Cea mai cunoscuta piesa de aici este "Psaltirea in versuri" a lui Dosoftei. Au scris despre vestita Manastire Cozia nu mai putin vestitii Paul de Alep, Alexandru Odobescu (cel care a si descoperit Epitaful, o pretioasa broderie liturgica datand de la 1396), Grigore Alexandrescu, Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga.

La Cozia vei gasi mereu pe cineva care sa-ti dea un sfat

PREZENT. Astazi, obstea Manastirii Cozia numara 30 de calugari, pastoriti de arhim. dr. Vartolomeu Androni. Partea Mariei din Evanghelie, adica cea duhovniceasca, este impletita armonios cu cea a lucrarii materiale, zisa in limbaj monastic "cea a Martei". Faptul ca este situata pe un important drum national si in apropierea Statiunii Calimanesti-Caciulata face ca sfanta manastire sa fie vizitata de multi oameni. Nu neaparat mai multi ca inainte de 1989 si nu neaparat mai credinciosi. "Pot sa afirm cu toata taria ca biserica a fost si inainte la dispozitia credinciosilor, ei au venit si atunci cu multa credinta la biserica si se pare ca tot aceia au ramas cei mai puternic legati de biserica", spune parintele staret, care este la Cozia din 1971 si este bucuros ca se afla aici in nordul Olteniei, pe care il considera cel putin tot atat de valoros ca si nordul Moldovei. "Cozia este un simbol, dar si un centru de cultura", adauga parintele Vartolomeu Androni, amin-tind de timpurile de inceput ale manastirii, cand voievodul-ctitor a dat libertate calugarilor de a-si alege singuri staretul. "Primul staret, Gavriil, va intemeia aici o scoala. Iar Filos, logofatul lui Mircea, va deveni Filotei, monahul cozian ce va alcatui acele cantari bisericesti numite «Pripeale», rostite si azi la slujbe", a mai spus parintele Androni, urmasul unui lung sir de stareti ce au facut din Cozia un adevarat focar de credinta si cultura.

CUM SA POSTIM

Parintele arhimandrit doctor Vartolomeu Androni (foto) ne-a vorbit despre importanta postului: "Postul adevarat inseamna in primul rand sa pastram ceea ce sfintii parinti au trasat. Sa postim de mancare, de bautura, sa ne infranam pornirile trupesti, dar sa postim si sufleteste. Pentru ca se incearca mereu sa se tempereze postul material, spunandu-se ca ar fi mai important cel sufletesc: sa nu urasti, sa nu te mandresti si celelalte pacate sufletesti. Este foarte important insa si postul material: sa te infranezi de la mancare, bautura, somn - bineinteles, rational, nu sa cazi in extreme. Poate ca noi cei de azi am devenit mai slabi decat cei de ieri - vorbim de generatii in urma - care posteau aproape scrupulos. Mi-aduc aminte ca acasa, mama, cand se incepea Postul Pastilor, fierbea vasele in care am pregatit «dulcele» si asa se trecea la Postul Mare. Era si o bucurie. Cand venea Pastile, ne lua de manuta, ne ducea la biserica, parca era rai. Cand veneam acasa punea un ou in canuta cu apa, ne spalam de acolo si pe urma «Hristos a inviat!» si mancam oul de Pasti si ce se gatea pentru ziua aceasta. Acum, la varsta noastra matura si responsabila, postul are o frumusete si o taina extraordinara. Daca reusesti sa-ti domini trupul, reusesti sa-ti domini orice pornire. Aceste predanii sunt importante si trebuie tinute cu putere. Duhovniceste, in post sa te rogi mai mult, sa priveghezi mai mult, sa te spovedesti, sa mergi la biserica, sa te impartasesti mai des. Acesta este postul, nu este numai asa, o perioada din anul calendaristic bisericesc. Este o realitate pe care trebuie sa o traim".

Vitraliu din turnul sud-estic, in care voievodul Mircea cel Batran tine simbolic ctitoria in palma RESTAURATORI DE SFINTE LOCASURI Despre Seminarul Teologic de la Ramnicu-Valcea, al carui director este, parintele Vartolomeu Androni ne-a spus: "Are 250 de elevi, avem si o clasa de Patrimoniu, pe care am initiat-o anul acesta, gandind ca in zona avem atat de multe monumente, iar in clasa aceasta am admis si monahi si monahii. Ei vor face restaurari si intretinere, tot ce este nevoie in manastiri. Intr-un fel ingrijeste calugarul care traieste acolo, ca in casa lui, si altfel, omul strain care vine din afara". SA NU MAI FIM UN POPOR DE PLANGACIOSI "Sa nu uitam nici o secunda ca in afara de Domnul sa nu ne plangem la altii. Ca noi, ca romani, prea ne-am invatat sa fim plangareti, prea ne-am invatat sa asteptam de la cineva, prea ne-am invatat sa ne barfim, sa ne injuram, sa aratam mereu ca numai altul e de vina. Nu facem un progres acuzandu-ne reciproc. Nu ma refer la aspectele acestea politice la care nici nu ma pricep si nici n-as rezolva mare lucru daca m-as amesteca, chiar daca m-as pricepe. Eu ma refer la viata aceasta de toate zilele. Daca Dumnezeu ti-a dat posibilitatea sa castigi un colt paine, du-te acolo si, cat poti, sa nu cartesti. Eu zic ca suntem un popor de plangaciosi. Si ar trebui singuri sa ne stergem lacrimile si sa mergem mai departe, ca nu ne ajuta plansul, cel mai mult ne ajuta fapta. Asta pot sa fac, asta fac. Fiecare, prin credinta, dragostea si nadejdea in Dumnezeu - care nu sunt numai virtuti teoretice, sunt realitati concrete. Cu acestea muti si pietrele din loc. Noi suntem lipsiti de aceste lucruri. Numele de crestin nu-si acopera valoarea decat prin fapte", a spus parintele Vartolomeu Androni despre ce le-ar trebui romanilor pentru a trai ca niste adevarati crestini, indemnandu-ne sa traim astfel incat "sa fim o bucurie si pentru Dumnezeu, si pentru oameni". MORMANTUL LUI MIRCEA LA COZIA In biserica mare a Manastirii Cozia odihnesc osemintele lui Mircea cel Batran, ale Maicii Teofana (mama lui Mihai Viteazul), ale Mitropolitului Varlaam, ale paharnicului Dumitrascu, ale lui Ioan Groful Balaceanu. In biserica Bolnitei este ingropat ieromonahul Mihail, fost straret al manastirii.