x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Siminica cel fara de frica

Siminica cel fara de frica

20 Feb 2005   •   00:00

 

HOHOTE

Mai toate interviurile artistilor incep cu fraza "M-am nascut in circ". Pentru maestrul Siminica, aceasta nu este o figura de stil.

 

 

CATALINA IANCU

 

 

 

Siminica si partenerii sai de comedie ii faceau pe spectatori sa rada cu lacrimi

 

Chiar s-a nascut intr-un vagon de circ. Acolo a vazut lumina zilei, intr-o familie in care bunicul era instrumentist, tatal canta la trombon si mai facea din cand in cand pe comicul, iar mama era vanzatoare la casa de bilete.

 

DEBUT. Este vorba despre Avram Simion. Probabil numele nu va spune prea multe. Fiindca toata lumea ii spune Siminica. E una si aceeasi persoana. A debutat pe la varsta de vreo 7 ani, cu un numar de contorsionism. Spectatorii faceau cheta si-i umpleau poala camasii cu bani. Se intorcea cu o gramada de monede, dar si muncea mult. Pe vremea aceea nu se aflase despre drepturile copilului, asa ca parintii il altoiau deseori. "Dormeam pe unde apucam, de cele mai multe ori sub tribuna, iar oamenii scuipau cojile de seminte in capul nostru", isi aminteste artistul. "Iarna ne aciuam langa grajdul circului, unde era mai cald." Se antrena pana tarziu, asa se face ca uneori adormea cu picioarele pe dupa cap.

 

CARIERA. A trait toata viata lui din circ si pentru circ. A facut de toate - echilibristica, trapez, salturi, dar a vrut sa ramana clown. A lucrat chiar si cu animale. A avut un magar si un caine. Dar si cu magarul tot comedie facea, intr-un numar intitulat "Restaurantul". Fiindca pe vremea lui "imblanzitorii" foloseau biciul la repetitii, s-a lasat de dresura. "Nu mi-a placut sa chinuiesc animalele si nici sa ma imbogatesc pe spinarea lor", spune Siminica. In schimb, ii facea pe oameni sa rada in hohote. "Am facut de toate: si acrobatie, si comedie. Lumea ma iubea fiindca eu ii parodiam pe toti. Cantam, dansam, mai spuneam si cate-o prostioara, dar cel mai mult imi placea sa-i vad pe oameni zambind. Debutul meu propriu-zis a avut loc in 1956. Eram cu un program in Bulgaria. S-a imbolnavit clownul si n-avea cine sa faca numerele de comedie. Asa ca am intrat eu in spectacol, in locul lui. Aveam vreo 20 de ani", ne-a povestit artistul. Si de-atunci n-a mai iesit din arena pana cand a iesit la pensie.

 

Artistii adevarati n-au fost atrasi de mirajul Occidentului. S-au intors de fiecare data in tara, desi ar fi putut sa ramana prin strainataturi bine mersi. "Mergeam pe strada si simteam ca ma dezechilibrez. Numai in Romania simt cu adevarat pamantul sub picioare", o spune, de fiecare data, maestrul Siminica.

 

 
"Am facut de toate: si acrobatie, si comedie. Lumea ma iubea fiindca eu ii parodiam pe toti. Cantam, dansam, mai spuneam si cate-o prostioara, dar cel mai mult imi placea sa-i vad pe oameni zambind. Debutul meu propriu-zis a avut loc in 1956. Eram cu un program in Bulgaria. S-a imbolnavit clownul si n-avea cine sa faca numerele de comedie. Asa ca am intrat eu in spectacol, in locul lui. Aveam vreo 20 de ani. "
Avram Simion

 

 
REVEDERE DUPA 30 DE ANI
Ca sa intre si Siminica in randul lumii, s-a insurat cu o artista din Cehoslovacia. Se vedeau foarte rar. Ea nu voia sa vina in Romania, el nu voia sa-si paraseaca tara. Din aceasta cauza au si divortat, cu toate ca aveau un copil. Si-a vazut fata in urma cu vreo doi ani, intr-o atmosfera demna de emisiunea "Iarta-ma". Dupa aproape 30 de ani. Se numeste Viola si este tot artista de circ. "La reprezentatiile lui Siminica, ne prapadeam (pe noi) de ras, cu toate ca ii stiam poantele pe dinafara. Doar il vedeam in fiecare zi. Dar glumele lui erau savuroase", isi aminteste Leonard Iozefini.

 

RADIOGRAFIA COMUNISMULUI
Prin anii ’88-’89, cand in Romania nu mai era de trait, i-a trecut prin minte sa-i faca de petrecanie lui Ceausescu. "Intr-o vreme, aveam niste dureri teribile in piept. M-am prezentat la medic. La radiografie, mi-a aparut un semn la plamani. Eram convins ca am cancer. M-am gandit ca, daca tot o sa mor, sa scap si lumea de cosmarul Ceausestilor. Dupa un timp mi-am dat seama ca de fapt "cancerul", adica semnul acela pe care-l vazusem, era o coasta rupta care nu mai statea la locul ei. Iar pe Ceausescu l-au "aranjat" altii."

 

LUME, LUME, HAI LA GLUME
In anul 1995, Liviu Radu, directorul circului din acea perioada, a avut ideea de a-i organiza lui Siminica un spectacol aniversar, cu ocazia celor 50 de ani petrecuti sub cupola circului. Revenit in arena dupa o absenta de vreo zece ani, artistul, desi are parul alb, a intinerit brusc. Cei care l-au vazut in gala mentionata si-au amintit, ca si cum ar fi fost ieri, secventa cu secventa, toate scenetele si giumbuslucurile lui Siminica si neuitatul lui costum de marinar, cu tricou in dungi si pantaloni trei sferturi.
×
Subiecte în articol: siminica editie de colectie