x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ştiinţa românească, ambasador în spaţiul cosmic

0
Autor: Vasile Surcel 11 Mai 2011 - 19:24
Ştiinţa românească, ambasador în spaţiul cosmic Institutul de Ştiinţe Spaţiale din România/ Aflată în Centrul de Dirijare a Zborurilor Cosmice, delegaţia de savanţi români a urmărit clipă de clipă parametrii experimentelor efectuate de Prunariu în spaţiul cosmic. Supusă secretomaniei specifice acelor vremuri, o astfel de imagine, pe care v-o oferim în premieră, era inaccesibilă publicului larg
Vezi galeria foto


Pru­nariu nu a fost de unul singur în spaţiu. Alături de el, la bordul astronavei ­So­yuz 40 s-a aflat şi inteli­genţa românească, care a îmbrăcat chipul unor experimente ştiinţifice deosebit de complexe.

Participarea românului Du­mitru-Dorin Prunariu la mi­siunea spaţială din pri­mă­va­ra anului 1981 n-a fost doar un act de complezenţă, rod al unei bu­năvoinţe senioriale a sovieticilor faţă de aliaţii lor din "lagărul so­cialist" faţă de nişte aliaţi din "lagărul socialist" pe a căror fidelitate oricum nu se prea bazau.

La câtva timp după reve­nirea lui pe Pământ, specialiştii ruşi au re­cu­noscut că românul a fost singurul cosmonaut non-sovietic participant la programul "Intercosmos" care a în­deplinit integral programul stabilit în "fişa tehnică" a misiunii. De fapt, în "organigrama" oficială a echi­pa­jului navei Soyuz 40, Leonid Popov înde­pli­nea funcţia de cosmonaut-pi­lot, iar Dumitru Prunariu pe cea de cos­mo­naut-cercetător. Altfel spus, el era omul de ştiinţă. Iar experimentele pe care le-a derulat acolo sus, în cosmos, au fost concepute de numeroşi sa­vanţi români care, oricât de mult şi-ar fi dorit, n-au văzut niciodată, cu ochii lor, cum arată Pământul privit de sus, din cosmos.

Acum, dr ing. Du­mitru Haşegan este directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale. Dar, în urmă cu 30 de ani, era un tânăr cercetător care, totuşi, avea deja în spa­­te, câţiva ani buni de cercetări legate de spaţiul cosmic. Motiv pentru care a şi participat la elaborarea atât teoretică, cât şi practică a unora dintre experimen­tele efectuate de Prunariu în cosmos.

Cu toate că de atunci au trecut deja trei decenii, Haşegan îşi aminteşte toa­te amănuntele ştiinţifice privitoa­re la activitatea desfăşurată de Pru­na­riu în spaţiul cosmic. "Programul mi­si­unii cosmice a cuprins mai multe ac­tivi­tă­ţi, inclusiv efectuarea experimentelor ştiinţifice concepute şi realizate de spe­cialiştii români. Concret, la aceste pro­grame a participat «cre­ma» inte­li­genţei româneşti din acea perioadă, iar la pregătirea şi reali­za­rea acestor experimente au participat cercetători din cele mai importante institute din România: Institutul de Ştiinţe Spaţiale – ISS, Bu­cureşti; Institutul de Fizică şi Ingine­rie Nucleară – IFIN, Bucureşti; Institutul de Fizica Aparatelor cu Ra­diaţii ­– IFTAR, Bu­cu­reşti; Institutul de Tehno­lo­gii Izoto­pice şi Moleculare – ITIM; Institutul de Fiziologie Normală şi Pa­tologică «Gh. Danielopolu» din Bu­cu­reşti; Ca­te­dra de Fiziologie a Fa­cultăţii de Me­di­cină, Bucureşti; Institutul de Viruso­logie «Ştefan S. Nicolau», Bu­cu­reşti şi, bineînţeles, Centrul de Medi­ci­nă al Aviaţiei, Bucureşti.
Pe baza ex­perien­ţei acumulate de cerce­tă­torii tu­turor acestor institute pentru zbo­rul cos­mo­nautului român, Du­mi­tru-Dorin Prunariu, a fost pregătit un program dens de cercetări, cu experimente pro­puse, proiectate şi realizate de sa­vanţii noştri, în mod indepen­dent ori în colaborare cu specialişti străini".

Concret, programul de expe­rimente ştiinţifice desfăşurat de Pru­nariu a avut mai multe "secţiuni" care co­respundeau unui do­meniu al ştiin­ţei. Astfel, experimen­tele codi­fi­cate sub numele "Astro-1", "Astro-2", "Mi­ni­doza" şi "In­tegral" au avut ca obiect studierea ra­di­aţiilor cos­mice. Studii­lor privitoare la teh­nologiile spaţiale le-au fost dedicate programele "Capillar" şi "Na­no­ba­nan­ţa".

Un domeniu deosebit de im­portant al acestor cercetări au vi­zat medicina şi biologia spaţială. În acest do­me­niu, experi­men­tele s-au nu­mit "Imu­nitatea", "Pne­umatic", "Ba­listo", "Rheo", "Interferon", "Neptun", "Gu­ler", "Infor­ma­ţia", "Ancheta" "Operator", "Capacita­tea de lucru", "Re­laxa­rea" şi "Chesti­o­nar".

Chiar şi acum, pentru noi, nes­pecialiştii, descrierea concretă a acestor experimente pare a fi un soi de "păsă­rească" ciudată şi greu de în­ţe­les. Spre exemplu scopul programului "Astro-1" era "Stu­diul atomilor in­complet ionizaţi, cu energii mici din radiaţia cosmică în spaţiul circumte­res­tru, inclusiv în Cen­tura Interioară de Ra­dia­ţii". Simplu, nu? Iar ţinta vi­za­tă de programul "Chestionar" era "Studiul simptomelor de dezordine vestibula­ră în zborul cosmic şi în pe­rioada de readaptare". Chiar dacă noi nu price­pem mare lucru din aceste vorbe sa­vant meş­te­şugite, în spatele lor se as­cund nişte realizări remarcabile care, de atunci şi până acum, s-au aplicat atât în misiunile spaţiale, cât şi aici, pe Pământ, în "viaţa civilă".

Ini­ţiator al experimen­te­lor privitoare la stu­diul radiaţiei cos­mice, şi nu nu­mai, inginerul Haşegan a făcut parte din echipa de sa­vanţi români care au ur­mărit zborul lui Prunariu şi i-au coor­donat experimentele ştiin­ţifice chiar din punctul de comandă sovie­tic. Ba, mai mult decât atât, el a luat par­te la tratativele preliminare în ­cursul că­ro­ra oamenii de ştiinţă ro­mâni şi sovietici au stabi­lit, de comun acord, con­ţin­utul acestor experimente. "Cooptaţi încă de la început în programul «In­tercosmos», specialiştii români aveau deja o vastă experienţă în cer­ce­tările spaţiale. Lis­ta experimentelor care aveau să fie efectuate de Prunariu a fost stabilită în urma unor tratative pe care le-am avut cu partea so­vie­tică începând cu 1979. La primele întâlniri, ambele «tabere» au fost re­pre­zentate de delegaţii compuse dintr-un mare număr de specialişti mai ales fizicieni şi me­dici speciali­zaţi în fiziologia ae­ro­spa­ţială. Ideile alor noştri au fost propuse părţii so­vie­tice.
Ulterior, fiecare titular de pro­iect a discutat direct cu omo­­logul său rus. În urma acestor dis­­cuţii, unele pro­puneri au fost ac­cep­tate şi preluate, iar altele nu. Cu partenerii sovietici ne cunoşteam din anii anteriori, când cooperasem în cadrul programului «Intercosmos». Colaborarea cu ei a fost excepţională. Scopul nostru, dar şi al lor, era ca ex­pe­rimentele să fie pregătite la timp şi să ajungă sus, în spaţiu".

Haşegan îşi aminteşte că, practic, oamenii de ştiinţă români s-au întâlnit doar o singură dată cu cei trei candidaţi aflaţi de mult timp la Moscova, în cursul unuia dintre an­tre­namentele lor. Iar delegaţia de specialişti români a plecat la Centrul de Di­rijare a Zborurilor Cosmice de lân­gă capitala URSS în pre­ziua lansării.
Din echipa de savanţi ro­mâni au făcut parte oamenii de ştiin­ţă care au participat la elaborarea ex­perimentelor efectuate de Prunariu. Şe­ful delega­ţiei a fost dr. Ioan Brân­duş. Alături de el s-au aflat ing. Cris­tian Blaj, dr Ale­xan­dru Marin, realizatorii expe­ri­men­­telor Astro 1 şi 2, dr So­rin Cana­nău şi dr Petru Groza, ex­perţi în fizio­lo­gie cosmică, dr Va­leriu Ceau­şu, cel care s-a ocupat atât de pre­gă­ti­rea psihologică a candidaţilor în timpul pre­gătirii lor, cât şi de programul de cer­ce­tări de psihologie cosmică. Dr Du­mitru Haşegan a mers acolo în calita­te de realizator al experimen­te­lor "Mi­­­nidoza", "Integral", şi "Imu­ni­ta­tea", dar şi coparticipant la experi­men­tele "Astro" 1 şi 2. Iar dr Voicu Lu­pe şi Dorel Toma au fost iniţiatorii experimentului "Capilar". 

În rest… "dai bog"
Haşegan îşi aminteşte că, imediat după sosirea la Moscova, specialiştii noştri au fost cazaţi la "Hotelul Academiei" unde confortul a fost "rezona­bil". Ceea ce l-a impresionat atunci pe savantul român a fost însă Centrul de Dirijare a Zborurilor Cosmice. Pe scurt ŢUP, prescurtare oarecum ciudată pentru noi a mai lungului nume rusesc "Ţentre Upravlenie Poliatov". Iar cele văzute acolo l-au impresionat: "ŢUP era extraordinar. Arhitectura era ultramodernă, dar cu adevărat im­presionantă era dotarea sa tehnică. Centrul de calcul era cel mai mare pe care-l văzusem eu până atunci. Calculatoarele de acolo, aparţinând ultimei generaţii de atunci, erau nişte coloşi. Dar cu siguranţă erau ultimul strigăt în domeniu".

Haşegan ne-a relatat că la un moment dat un oficial rus a spus: "Noi aici pe Pământ am făcut tot ceea ce depindea de noi. În rest... «Dai Bog». Adică «Dă-i Doamne!» Rugă­ciu­ne pe care, sincer vorbind, nimeni nu s-ar fi aşteptat să o audă într-un bastion al ştiinţei raţionaliste". Specialiş­tii români s-au aflat tot timpul acolo, în colaborare directă cu sovie­ticii. To­tul a mers ca pe roate până în fază finală, a revenirii pe Pă­mânt.

Au fost nişte clipe extrem de tensionate, care lui Haşegan îi aduc, şi acum, fiori pe şira spinării. "Era la re­ve­nirea capsu­lei. În mod normal exis­tă un moment în care transmisiunile radio se întrerup datorită ionizării pro­vocate de în­căl­zirea învelişului ex­terior al capsu­lei spaţiale. O între­ru­pere care, de obicei, durează doar câ­te­va minute. Dar în cazul lor, lun­gi­mea "pauzei" a fost aproape dublă de­cât cea anticipată. În centrul de co­man­dă se lă­sase o tăcere grea, mor­mân­tală. Toţi ne gândeam la cea mai neagră va­rian­tă. Apoi, după acele cli­pe tensionate în difuzoare s-a auzit vocea calmă a lui Po­pov care ne anunţa că se pregătesc de ateriza­re. Am izbucnit toţi în aplau­ze, dar şi în hohote de râs prin care am des­căr­cat ten­siunea aceea cumplită. Clipele acelea în care ne-au anunţat că se întorc cu bine au fost unele dintre cele mai fericite din viaţa mea".

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - România în odiseea spaţială

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie - romania in odiseea spatiala

Serviciul de email marketing furnizat de