Traditiile sunt costisitoare

Pastile, cea mai importanta sarbatoare crestina, si-au pastrat pana in prezent farmecul si semnificatia, fiind un moment de liniste sufleteasca si de apropiere de semenii nostri.

Se spune ca dupa sapte saptamani de post, perioada in care ne pregatim pentru Invierea lui Iisus din morti, sufletele renasc mai pure si de aceea obiceiul de a merge la biserica in seara de Inviere e considerat un moment cu totul special.

Invierea lui Iisus e precedata de un sir de seri in care fiecare crestin merge la biserica, iar preotii oficiaza slujbe, citind din Evanghelii, in final cantandu-se denii, cantece speciale, inchinate lui Iisus.

NOAPTEA LUMINATA. Seara de Inviere ii aduna pe toti cu lumanari in mana, pe care le aprind la miezul noptii, dupa care se canta "Hristos a Inviat!" si se inconjoara biserica de trei ori. In zori, fiecare se intoarce acasa cu lumanari in mana, asteptand sa se ospateze din bucatele care au fost aduse cu o zi inainte la biserica si sfintite de preot. Se spune despre romani ca inca mai pastreaza traditiile. Ce-i drept, am inceput sa comercializam mai toate sarbatorile… traditionale.

De obicei, inaintea sarbatorilor de Pasti cumparam sau procuram miel pentru gatit. Acesta este raspunsul oferit operatorilor CURS de 63 de procente din respondenti. Ei sunt, in majoritate barbati (65%), cu varsta cuprinsa intre 31 si 55 de ani (64%), un nivel de educatie peste liceu (68%), venitul - peste medie (66%), locuiesc in mediul urban (64%) si sunt originari din sudul tarii (70%). 33 de procente dintre cei chestionati au raspuns ca nu cumpara, nici nu procura miel inaintea sarbatorilor de Pasti. Dintre acestia, 35 de procente sunt femei, cu varsta de 56 de ani si peste (34%), care au un nivel de educatie sub liceu (37%), un venit sub medie (36%), locuiesc in mediul rural (34%), dar sunt originari - in mod egal - din estul si vestul tarii (38%). In diverse zone din tara exista obiceiuri arhaice care contrazic relatia Pasti - miel - oua rosii - pasca, specifica zonelor citadine. De exemplu, cel din Transilvania mananca peste ca sa fie tot anul iute ca pestele, in alte parti carne de pasare ca sa fie usor ca pasarea.

Dar cam cat planifica romanii sa cheltuiasca pentru sarbatorile de Pasti care vor veni? In medie, 290 de lei noi. Asa au raspuns cei chestionati de operatorii CURS. Cel mai mult, conform sondajului, vor cheltui femeile - in medie 292 lei noi, cu varsta cuprinsa in-tre 18 si 55 de ani - 335 lei noi, cu studii superioare - 397 lei noi, un venit peste medie - 371 lei noi, locuiesc in mediul urban - 335 lei noi, dar sunt originari din Bucuresti - 406 lei noi. Adica, asa cum am mai spus, in medie 290 de lei noi.

SI BUCATE… MODERNE. Spuneam ca despre noi se zice ca inca ne pastram traditiile. Si se mai spune ca suntem un popor care… mananca mult si bine. De obicei ce gatesc romanii pentru sarbatorile de Pasti? Respondentii sondajului realizat de operatorii CURS au clasat vestita ciorbita de miel abia pe locul sase (8 procente). Majoritatea dintre cei care au dat acest raspuns sunt femei (42%), cu varsta cuprinsa de 56 de ani si peste (45%), studii superioare (45%), un venit peste medie (42%), ce locuiesc in mediul rural (41%), dar sunt originari din sudul tarii (50%).

Stufatul de miel ocupa locul noua in sondajul CURS cumuland 3 procente. Cine sunt cei care au raspuns astfel? In marea lor majoritate barbati (18%), care au varsta de 56 de ani si peste (19%), cu studii medii si superioare in procent egal de 18, un venit peste medie (20%), ce traiesc in mediul urban (20%), dar sunt originari din Bucuresti (34%).

Conform sondajului romanii prepara si sarmale de Pasti (11%). Acestia sunt: femei (54%), cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani (55%), cu un nivel de educatie sub liceu (57%), un venit sub medie (58%), traiesc in mediul rural (60%), dar sunt originari din estul tarii (72%).

290 RON Aceasta este suma pe care respondentii sondajului CURS planifica sa o cheltuiasca pentru sarbatorile de Pasti, care vor veni in curand.

De obicei ce gatiti pentru sarbatorile de Pasti? Pe locul 4 in referintele respondentilor se afla sarmalutele. Cu 11 procente acestea nu vor lipsi de pe masa de Pasti 8 procente dintre cei chestionati aleg friptura de pui pentru masa de Inviere 2 procente dintre romani au ales friptura de vita Optiunea "alte preparare" au bifat-o sase procente dintre romanii care au raspuns acestui sondaj Din diverse motive, doua procente dintre respondenti vor pune pe masa de Pasti altceva decat bucatele traditionale

SFANTA MASA DE PASTI

De obicei, gatim pentru Pasti… in proportie de 16%... cozonac. Asa au raspuns cei care au fost chestionati de operatorii CURS. Ei sunt, in proportie de 79% femei, cu varsta cuprinsa intre 31 si 55 de ani (80%), au un nivel de eucatie sub liceu (80%), un venit sub medie (79%), locuiesc in mediul rural (84%), si provin din estul tarii (92%). Fripturica de miel si prajiturile ocupa al doilea loc in optiunea respondentilor sondajului. Aceste bucate au cumulat 13 procente. Raspunsul "friptura de miel" a fost dat de 62% dintre femeile si barbatii chestionati, cu varsta cuprinsa intre 31 si 55 de ani (64%), cu un nivel de educatie mediu (67%), un venit peste medie (65%), care locuiesc in mediul urban (63%), dar sunt originari din sudul Romaniei (67%). In Banat, oasele si resturile mielului se ingroapa la radacina unui mar sau par, pentru ca familia sa fie sanatoasa pe parcursul intregului an. Profilul celor care au raspuns ca de obicei pentru sarbatorile de Pasti gatesc prajituri este: femeie (71%), cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani (70%), un nivel de educatie mediu (73%), un venit peste medie (68%), locuieste in mediul urban (68%), si este originara din vestul tarii (81%). Drobul de miel se afla pe locul trei in sondajul realizat de CURS cu un procent de 11%. Mare parte dintre cei care au dat acest raspuns sunt barbati (54%), cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani (56%), studii superioare (61%), un venit peste medie (58%), locuiesc in mediul urban (56%) si sunt originari din capitala tarii - Bucuresti (63%).

OBICEIURI DE PASTI In unele localitati din Romania exista traditia conform careia, de Pasti, cand doi soti ciocnesc ouale, al cui nu se va sparge acela va trai mai mult. Inainte de a ne spala fata de Pasti se spune ca este bine sa punem in cana cu apa un ou rosu si un banut, ca sa fim rosii si sanatosi peste an. Iar daca, inainte de Pasti, dorim sa aprindem Focul din Joia Mare, trebuie sa stim ca focul se face aprinzand pentru fiecare mort cate o gramajoara, pentru ca toate persoanele defuncte sa fie luminate pe lumea cealalta. CIOCNITUL OUALOR, RITUALUL PRESCRIS DE TRADITIE Romanul nu concepe trairea sarbatorii Pastilor fara ciocnitul oualor. Substitut ritual al divinitatii primordiale, oul este gatit cu maiestrie, prin vopsire cu frumoase straie in Saptamana Patimilor, pentru a fi jertfit fara crutare dupa Slujba de Inviere. Omul mileniului III practica un cult preistoric desfasurat dupa un ritual prescris de traditie: persoana mai in varsta, loveste violent capul oului sau de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce pronunta: "Hristos a Inviat! - Adevarat a Inviat!". Oul colorat este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata precum puiul de gaina iesit din oul spart. In graiul popular verbul "a sparge" a devenit sinonim cu sfarsitul sau moartea oricarui obiect sau fenomen personificat. Moare sau se sparge pana si necazul cand se sfarama un vas de lut. Intrucat adaposturile sufletului sunt fie lipsite de iesiri (oul), fie prevazute cu o singura gura (oala de lut), singura solutie pentru eliberarea acestuia este distrugerea violenta a salasului locuit: ciocnitul oului de Pasti. (Prof. Ion Ghinoiu) CADOUL DE PASTI… OUL COLORAT Izvoare istorice si arheologice certe atesta, cu multe secole inainte de Hristos, obiceiul de a face cadou oua colorate la marile sarbatori sezoniere. Vechii persi isi daruiau oua colorate la sarbatorile de primavara. Imaginea arhetipala a oului a fost preluata si de crestinism: oul colorat este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata. Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la Miezul Paresimilor, ziua de miercuri din mijlocul Postului Mare, este gatit (colorat si incondeiat) in Saptamana Patimilor. Prin acest scenariu ritual, se credea ca timpul si spatiul inconjurator moare si renaste anual, impreuna cu divinitatea adorata. (Prof. Ion Ghinoiu)