x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vine circul!

0
20 Feb 2005 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE
O arta veche de doua milenii / Povestea sfarsitului / Leul salvator, leul ucigas / Vanzatorul de iluzii / Siminica cel fara de frica / Printesa arenei / Cei 7 magnifici / Viitorii artisti / Nascuta in zodia Leului / Show-uri moderne / Vedete fascinate / Pentru Fram / Eroii de la 1900 / Pierduti in desert / Mari familii, mari artisti / Ceasul rau... / Grozavii trapezului / Istoria inundata

Elefantul la Calarasi


EDITORIAL - DAN CONSTANTIN

Amintirile din copilarie sunt cel mai bine intiparite in memorie, iar intre acestea, spectacolul de circ ramane un maxim emotional. Vad cu ochii mintii procesiunea de artisti si animale dresate care marsaluiau pe strazile colbuite ale Calarasiului acum 50 de ani, invitandu-i pe locuitorii molesiti de arsita verii sa vina la Marele Circ. Tiganii ursari, care faceau sa joace bietele animale pe tabla incinsa, spre bucuria noastra inconstienta si salbatica, erau dintr-o data aruncati in derizoriu de imaginile fabuloase oferite de animale nemaivazute. Un elefant, stiut doar ca o jucarie de plus, apare viu si natural, fluturand lenes din urechi; un extraordinar "promo" care ne-a trimis glont la locul de intalnire cu visul. Erau vremurile de dupa stabilizare cand greu impuscai francul, asa ca bietii circari acceptau ca pretul intrarii sa fie platit si in produse. Am facut primul meu barter sterpelind de acasa cateva scovergi pe care, ducandu-le in goana pana la bariera, locul marelui spectacol, n-au apucat sa se raceasca. Frica de a nu-l multumi pe cerberul de la intrare s-a transformat intr-o uriasa bucurie cand ofranda mea a fost acceptata. Mi-am gasit repede un loc langa arena, unde mirosea a talas, ca in atelierul de tamplarie. Tremuram de emotie sa revad in arena elefantul.
N-au contat zburatorii, nici inghititorii de flacari si nici jonglerii; doream sa vad mai de aproape o vietate care sa aiba urechile mai mari decat ale mele.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de