x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

1946, schimbare in destinul tarii

0
21 Noi 2004 - 00:00

ALEGERI IN SECOLUL XX - CIFRE FALSE
De la 23 august 1944, la conducerea Romaniei se perindasera patru guverne. Nici unul dintre acestea nu a fost insa legitimat prin vot. S-a preferat solutia unor guverne de tehnicieni care sa conduca tara pana la incheierea pacii. Alegerile din 1946 trebuia sa desemneze primul guvern legitim al Romaniei postbelice.

CORNEL MICU

Desi pe listele electorale au participat mai multe partide, doua au fost taberele care s-au confruntat in octombrie 1946: pe de o parte, comunistii si aliatii lor si, pe de alta parte, partidele traditionale - Partidul National Liberal si Partidul National Taranesc. Ultimele doreau refacerea Romaniei dupa modelul din perioada interbelica. Comunistii decisesera adoptarea modelului sovietic. Ambele tabere se bucurau de sprijin din exterior. Comunistii erau sprijiniti de sovietici, dornici sa isi extinda influenta in zona. Partidele traditionale se bucurau de sprijinul anglo-americanilor ce doreau reconstructia democratiei interbelice.

LUPTA ERA INSA INEGALA. De la data de 23 august 1944, cand Romania iesise din alianta cu Germania si intrase in razboi de partea rusilor si anglo-americanilor, importante forte sovietice se aflau pe teritoriul sau. Mai mult, rusii puteau impune presiuni administrative prin intermediul Comisiei Aliate de Control. Aceasta era un organism creat de catre noii aliati ai Romaniei pentru a supraveghea, dupa sase ani de dictatura, procesul de democratizare a tarii. Era insa o structura controlata in totalitate de rusi. Rolul reprezentantilor anglo-americani era mai degraba consultativ.

Guvernul condus de dr. Petru Groza s-a ocupat de organizarea alegerilor din 1946
PNT condus de Iuliu Maniu a participat separat de PNL la alegeri

GRUPARILE POLITICE. Guvernul Groza, impus de rusi, grupa sub numele de Frontul National Democrat formatiunile politice de stanga si o serie de grupari disidente din partidele traditionale. Partidul Comunist, care se bucura de simpatia Moscovei, avea rolul conducator, desi nu era gruparea cea mai populara. Gruparile din cadrul Frontului au decis sa participe la alegeri pe aceeasi lista electorala, sub numele de Blocul Partidelor Democratice.

Partidele traditionale reprezentau principala opozitie fata de Blocul Partidelor Democratice. Partidul National Liberal, condus de Constantin I.C. Bratianu, si Partidul National Taranesc, condus de Iuliu Maniu, au preferat sa participe separat la alegeri, desi au incheiat o intelegere prin care nu se atacau reciproc in perioada campaniei electorale. Cele doua partide erau unite prin faptul ca vedeau in comunisti principalul inamic si ca se opuneau impunerii modelului sovietic in Romania. Situatia lor era insa dificila. Comunistii detineau parghiile puterii si aveau sa organizeze alegerile.

Campania electorala din 1946 a fost diferita de cele de dinaintea ei. Miza era foarte mare, fiind vorba de doua viziuni diferite asupra viitorului Romaniei. Partidul Comunist vedea tara organizata dupa modelul sovietic. Programul sau era insa mai degraba moderat. Nici un cuvant despre colectivizarea agriculturii sau nationalizarile de amploare ce vor urma in cativa ani.

De cealalta parte, partidele traditionale au mizat pe trecut. Ideea de baza era reintoarcerea la traditiile democratice interbelice. Momentul era insa prost ales. La finele razboiului, oamenii asteptau totul de la viitor si doreau sa uite trecutul.

In aceste conditii, nu este de mirare ca batalia electorala s-a transformat intr-o lupta de strada. Aici insa, comunistii erau in elementul lor. Dupa 20 de ani de ilegalitate erau mai bine organizati si decisi sa castige puterea. Iata cum descrie campania electorala generalul american Cortland Van Rensselaer Schuyler, prezent in acea perioada in Romania ca reprezentant al SUA in Comisia Aliata de Control: Campania electorala fusese o farsa in intregul sens al cuvantului. National-taranistii si liberalii au fost impiedicati sa tina orice intrunire publica, fiecare incercare fiind anihilata de civili inarmati cu pistoale si bate. Politia intervenea in ultimul moment si atunci numai ca sa-i aresteze pe membrii partidelor ca initiatori ai dezordinii.

ALEGERILE. Comunistii s-au straduit cat mai mult sa organizeze alegerile in asa fel incat sa fie avantajati la maximum. La 15 iulie 1946 s-a publicat o noua lege electorala. Aceasta dadea drept de vot femeilor, dar si unor categorii de persoane pana atunci excluse: militarii si functionarii publici. Asupra acestora se puteau foarte usor face presiuni prin intermediul administratiei pe care comunistii o controlau in intregime.

Data alegerilor a fost fixata in asa fel incat sa avantajeze la maximum partidul aflat la guvern: 19 noiembrie 1946, dupa ce recolta agricola va fi stransa. Guvernul spera sa beneficieze de starea de multumire astfel creata, mai ales dupa ce, in 1945, efectuase o reforma agrara limitata, prin care unor gospodarii taranesti le fusesera distribuite mici suprafete de pamant.

Ca toate alegerile de pana atunci, si acestea au fost marcate de abuzuri. Este greu de spus daca guvernul a incercat sa influenteze rezultatul final mai mult sau mai putin decat se obisnuia in perioada interbelica.

Cert este insa ca abuzuri au fost, dupa cum descrie chiar unul dintre martorii la evenimente, ambasadorul Marii Britanii la Moscova, Sir Archibald Clark Kerr, aflat la acel moment in Romania: Au fost numeroase cazuri in care suporterii guvernului au votat de mai multe ori si urne de vot au fost umplute cu buletine in favoarea guvernului (...). In dimineata de 19 au fost arestati unii reprezentanti ai opozitiei si din multe zone s-au raportat cazuri de intimidare fizica in timpul votarii.

Oficial, alegerile au dat castig de cauza Blocului Partidelor Democrate. Acesta a obtinut 78,46% din totalul voturilor, in timp ce partidele traditionale doar 17,34%. Este cert insa ca Blocul Partidelor Democrate a obtinut un procent de voturi mult mai mic. Comunistii au pierdut in ciuda eforturilor de a influenta rezultatul final in timpul campaniei electorale si chiar in ziua alegerilor. Pentru a avea castig de cauza au fost nevoiti, in cele din urma, sa modifice pur si simplu rezultatele, raportand cifre false.

Dupa 1989, problema rezultatelor reale ale acestor alegeri a devenit subiect de controversa. In primii ani s-a vehiculat ipoteza ca Blocul Partidelor Democrate ar fi obtinut in jur de 1% din voturi. In lumina unor studii de caz care au utilizat documente de arhiva, se pare totusi ca Blocul ar fi obtinut aproximativ 20% din voturi.

La finele celui de-al doilea razboi mondial, modelul de dezvoltare a Romaniei era contestat de partide noi. Acestea erau sprijinite de sovietici, care au insistat ca Petru Groza, un lider de stanga, sa devina prim-ministru.

Acuzam acest guvern al teroarei si dictaturii ca a calcat in picioare legile tari, libertatile neamului romanesc, drepturile individuale si colective ale poporului - Iuliu Maniu, dupa anuntarea rezultatelor oficiale, intr-un manifest impotriva falsului electoral

Pana la alegeri nu trebuie sa mai existe partide deosebite, ci numai un bloc unit al partidelor democratice, pentru ca azi batalia se da intre doua forte care stau fata in fata: democratia si reactiunea - Liderul comunist Vasile Luca 16 octombrie 1946

PARTIDELE ISTORICE

Termenul de partide istorice este folosit azi pentru a desemna partidele National Liberal si National Taranesc, care s-au opus comunismului la finele celui de-al doilea razboi mondial. Termenul a fost insa folosit de catre comunisti cu ocazia alegerilor din 1946. Sensul era insa acela de invechit, ceva ce tine de domeniul istoriei. In antiteza, comunistii se considerau exponentii unui curent care avea sa reconstruiasca Romania afectata de razboi dupa principii noi, egalitare.

PROPAGANDA COMUNISTA

Comunistii au desfasurat o vasta munca de propaganda, in vreme ce blocau incercarile opozitiei in aceasta directie. Iata ce declara in 1950 Lucretiu Patrascanu, unul dintre liderii comunisti, despre activitatea sa in judetul Arad: Am cautat sa dau un caracter cat de larg, de masa acestei campanii, nu limitandu-ma la simple intruniri, ci organizand adevarate discutii de masa care durau ceasuri intregi si luau uneori caracter deosebit de viu in tot judetul Arad.

METODE DE FALSIFICARE

Din declaratiile membrilor de partid anchetati in procesul Lucretiu Patrascanu reiese modul in care s-au masluit alegerile. Se puneau intr-o caciula biletele cu numele celor propusi presedinti ai sectiilor de votare, dar presedintele Comisiei Electorale Judetene (reprezentantul guvernului, prin urmare al BPD), dupa ce extragea biletele - indiferent de continutul lor - rostea numele celor memorati anterior dupa listele cu oamenii BPD. Dupa vot, procesele-verbale se intocmeau dupa cum voia presedintele sectiei de votare, ales astfel.
Citeşte mai multe despre:   national,   partidele,   partidul,   comuniştii,   partidelor

Serviciul de email marketing furnizat de